Grecia nu mai poate conta pe indulgenţa creditorilor. Organizaţiile internaţionale care o ajută semnalează deja înăsprirea condiţiilor de acordare de noi credite.
Din scurgerile de informaţii dezvăluite la finele săptămânii trecute de presa internaţională reiese că reprezentanţii troicii (Comisia Europeană, FMI şi Banca Centrală Europeană) vor cere grecilor noi sacrificii, în primul rând reforme privind piaţa muncii. Printre recomandări s-ar părea că figurează chiar cererea acceptării săptămânii de lucru de şase zile, reducerea salariului minim şi introducerea timpului de lucru elastic. Anterior, o poziţie rigidă şi un ton mult mai categoric în cerinţe au demonstrat germanii, care vor trebui să-şi asume cea mai mare parte a noilor credite pentru Atena.
După pauza din vară, la finele săptămânii trecute a revenit la Atena grupul de inspectori, pentru a aprecia progresul reformelor şi a pregăti recomandările pentru guvernul Greciei. Inspectorii îşi vor prezenta concluziile abia peste o lună, dar săptămâna trecută Ministerul grec de Finanţe şi cel al Muncii au primit deja scrisoarea neoficială, în care a fost prezentată schiţa posibilelor recomandări. Conţinutul acestei scrisori tocmai a ajuns în presă, provocând reacţii nervoase în Grecia.
Troica vrea ca în codul grec al muncii să fie înscrisă posibilitatea prelungirii săptămânii de lucru la şase zile, să fie eliminate prevederile care stabilesc durata timpului de lucru înainte şi în timpul după-amiezii, ca timpul de muncă al muncitorilor să fie elastic şi să nu depindă de programul de lucru al conducerii. În recomandări se află şi simplificarea şi reducerea salariului minim, precum şi reducerea costurilor muncii extrasalariale. Inspectorii sunt de părere că numai elasticitatea pieţei muncii poate contribui la reducerea şomajului, care atinge deja 30%.
"Mă gândesc că grecii nu vor fi în stare să accepte noile restricţii" - spune pentru cotidianul polonez "Rzeczpospolita" politologul George Tzogopoulos de la institutul Eliamep din Atena. "Deja actualele decizii de austeritate ale guvernului luate pentru realizarea economiilor anunţate anterior la nivelul de 11 miliarde euro trezesc împotriviri. Cred că în săptămânile ce vin ne putem aştepta la noi proteste sociale".
Problema este că creditorii cer de fapt schimbarea culturii muncii din Grecia, care nu se adaptează celei din Europa Occidentală, lucru la care societatea greacă se va opune. "Cred că prelungirea programului de lucru nu este ceea ce ţara noastră are cea mai mare nevoie" - mai spune George Tzogopoulos. "Guvernul ar trebui mai întâi să se ocupe de corupţie şi de evitarea generală a plăţii impozitelor. Ar trebui de asemenea redusă armata de oameni din sectorul de stat".
Troica îşi pierde evident răbdarea, observă absenţa progresului reformelor. De aceea raportul aşteptat al inspectorilor ei s-ar putea dovedi decisiv pentru soarta viitoare a Greciei în zona euro.
