Primele trei tipuri de infracţiuni economice raportate de companiile din România sunt fraudele comise de consumatori (44%), criminalitatea cibernetică (40%) şi conduita neprofesională (36%), reiese din raportului PwC Global Economic Crime and Fraud Survey, publicat recent.
În acest context, 42% dintre companiile care activează în România au raportat că au fost victimele criminalităţii economice în ultimii doi ani, sub cifrele înregistrate la nivel global (49%) sau regional (47%).
De asemenea, 20% din totalul organizaţiilor chestionate estimează daune, ca urmare a criminalităţii economice, cuprinse între 100.000 şi 1 milion de dolari, în vreme ce 16% estimează daune mai mari de 1 milion de dolari. Comparativ, 19% dintre companiile globale au raportat pierderi de peste 1 milion de dolari, iar 1% daune mai mari de 100 de milioane de dolari, în ultimii doi ani.
În ceea ce priveşte costurile legate de incidentele de fraudă, sumele cheltuite de 32% dintre organizaţiile din România pentru investigaţii sau alte tipuri de analize au fost similare sau chiar mai mari decât pierderile rezultate ca urmare a infracţionalităţii economice.
Conform cercetării, respondenţii din România au indicat infracţionalitatea cibernetică drept cel mai mare impact negativ asupra activităţilor economice, în ultimii doi ani. Astfel, două din trei organizaţii au fost ţinta atacurilor informatice, în ultimele 24 de luni, iar cele mai frecvente mecanisme folosite de hackeri au fost cazurile de phishing şi malware, menţionate de 37% dintre companiile din România.
Sondajul PwC a evidenţiat, în acest an, o creştere semnificativă, până la 52%, a infracţiunilor economice comise de persoane din interiorul companiilor. În Europa de Est, deşi cea mai frecvent raportată infracţiune economică este cea comisă de persoane din interiorul companiilor (46%), diferenţa dintre infracţiunile comise de actorii interni şi cei externi începe să se micşoreze. La nivel regional, 44% dintre incidentele de infracţionalitate economică au fost comise de persoane din afara organizaţiilor.
Una din zece organizaţii care au participat la sondaj au declarat că nu au derulat niciodată o evaluare a riscurilor de fraudă, iar alocările bugetare pentru combaterea acestui fenomen rămân mai degrabă conservatoare. În acest sens, doar unul din cinci respondenţi din România a indicat că intenţionează să crească bugetul pentru investigaţii şi analize de conformitate cu cerinţele de reglementare.
Sondajul "Global Economic Crime and Fraud Survey" este cel mai mare raport de acest gen derulat la nivel global, pe un eşantion de peste 7.200 de respondenţi din 123 de ţări. În România, 60 de companii din diverse domenii de activitate şi-au împărtăşit experienţa şi percepţia asupra infracţionalităţii economice, atât în privinţa activităţii lor pe plan intern, cât şi pe plan extern.
Organizaţiile participante la sondaj provin din diverse sectoare economice, printre care: financiar, industria prelucrătoare, energie, utilităţi şi minerit, tehnologie, automotive, retail şi produse de larg consum, precum şi industria farmaceutică.
