Consiliul de Administraţie al instituţiei cu sediul la Washington a dat undă verde pentru vărsarea acestei sume către Bucureşti, în cadrul unui acord de 3,6 miliarde de euro convenit în martie, se arată într-un comunicat al FMI. Însă „autorităţile (române) au precizat că vor continua să considere acordul ca fiind un acord de tip preventiv şi că, prin urmare, nu intenţionează să tragă” banii, a precizat FMI.
Economia României a intrat în recesiune în 2009 pe fondul crizei mondiale. Un plan de finanţare de 20 de miliarde de euro din partea FMI, Uniunii Europene şi Băncii Mondiale a fost necesar pentru a permite statului să facă faţă crizei, reaminteşte AFP.
România a realizat progrese considerabile, dar au sporit riscurile, din cauza turbulenţelor financiare din zona euro, a declarat David Lipton, director adjunct al FMI, în comunicatul transmis de instituţie după ce FMI a aprobat cea de-a treia evaluare în cadrul acordului de precauţie.
„România a realizat progrese considerabile sub programul sprijinit de Fondul Monetar Internaţional. Implementarea politicilor rămâne solidă şi toate ţintele programului au fost îndeplinite. A revenit creşterea economiei, în timp ce inflaţia a scăzut. Totuşi, au sporit considerabil riscurile din cauza turbulenţelor financiare din zona euro. Angajamentul continuu pentru reformarea economiei este crucial pentru a face faţă incertitudinilor actuale”, a afirmat David Lipton.
„Autorităţile sunt în grafic pentru a îndeplini ţintele fiscale pentru 2011, iar bugetul pe 2012 ar trebui să ducă la un deficit mult sub 3% din PIB anul viitor. Sunt binevenite planurile referitoare la problemele cronice din sectorul sănătăţii şi de îmbunătăţire a administrării fiscale. Sunt, de asemenea, necesare progrese suplimentare pentru îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor UE. Eforturi suplimentare pentru reformarea companiilor de stat, împreună cu o reglementare sporită şi o politică de preţuri orientată către piaţă vor fi esenţiale pentru reducerea arieratelor, îmbunătăţirea eficienţei economice şi sprijinirea creşterii”, a afirmat oficialul FMI.
Acesta a avertizat că „riscurile din sistemul bancar, ce decurg din dificultăţile înregistrate în alte zone ale Europei, cer o vigilenţă puternică din partea autorităţilor de supervizare. Sporirea monitorizării şi planuri detaliate pentru starea de urgenţă - inclusiv proceduri pentru utilizarea noilor împuterniciri din sectorul bancar - pentru a preveni posibila contaminare, ar trebui să fie obiectivul central. Chiar dacă inflaţia a scăzut semnificativ, politica monetară ar trebui să rămână prudentă, pe fondul actualelor incertitudini”.
