Piaţa muncii din România se confruntă, în prezent, cu un blocaj determinat de absenţa unor politici coerente în domeniu, a declarat marţi, Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), cu ocazia prezentării studiului „Mobilitatea forţei de muncă şi aspecte privind incluziunea socială”, coordonat de conf.univ.dr. Liviu Voinea.
„Acest blocaj nu face altceva decât să consolideze starea de degradare permanentă a resurselor umane şi a pieţei forţei de muncă în general. Prin studiul pe care l-am realizat dorim să punem un diagnostic cât mai corect în ceea ce priveşte situaţia pieţei muncii din ţara noastră. Rezultatele studiului vor fi transmise tuturor factorilor implicaţi în piaţa forţei de muncă, atât de la Putere cât şi din Opoziţie”, a afirmat Dumitru Costin.
Potrivit studiului, probabilitatea ca o persoană ocupată să intre în şomaj sau inactivitate a fost de 7,7% în 2011, faţă de numai 3,3% în 2010. 'Acest fenomen reprezintă de fapt o reflectare a crizei, dar şi a politicilor din sectorul public şi privat, de restructurare pe seama reducerii personalului. Concret, măsura va avea un impact negativ pe parcursul anului 2012 asupra cheltuielilor bugetare de asistenţă socială', a declarat Liviu Voinea.
Cei care au intrat în şomaj sau inactivitate sunt în special persoane cu educaţie scăzută, provenite din mediul rural sau care erau angajate în regim de lucru temporar. 'Un semnal de alarmă îl constituie faptul că rata de permanenţă în şomaj a fost de 58% în 2011, în creştere de 50% în 2010. Acest lucru înseamnă că 6 din 10 şomeri rămân şomeri. Drept urmare, 80% din şomeri nu-şi găsesc de lucru, iar tinerii fără studii superioare sunt categoria cea mai afectată', a subliniat Liviu Voinea.
Studiul mai arată că peste jumătate dintre elevii şi studenţii care îşi încheie studiile intră în şomaj sau inactivitate, ceea ce evidenţiază slaba corelare dintre sistemul educaţional şi necesităţile de pe piaţa muncii.
Potrivit lui Voinea, primele două măsuri pe care statul ar trebui să le ia în perioada următoare în vederea unui impact economic pozitiv sunt scăderea contribuţiei la asigurări sociale cu 5%, atât pentru angajat cât şi pentru angajator, precum şi creşterea salariului minim până la 800 lei, faţă de 700 lei cât este la ora actuală. 'Prin aceste două măsuri, salariaţii au în mod sigur de câştigat, firmele angajatoare nici nu pierd, nici nu câştigă, în schimb bugetul de stat câştigă şi el prin aducerea unor resurse financiare la suprafaţă, în urma scoaterii lor din zona gri a economiei', a mai spus Liviu Voinea.
