Dorinţa românilor de a cheltui rămâne la un nivel scăzut, iar veniturile sunt, de regulă, suficiente doar pentru acoperirea nevoilor de zi cu zi, potrivit studiului GfK Climatul de consum.
"Anul trecut, economia românească a înregistrat progrese. În al doilea trimestru al anului 2015, produsul intern brut a înregistrat o valoare cu 3,3 procente mai mare faţă de cea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului precedent. Deşi previziunile economice în trimestrul al treilea au scăzut cu 2,8 puncte până la nivelul actual de 18,5 puncte (indicator GfK pentru Climatul de consum al GfK n.r.) , comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, s-a înregistrat o creştere semnificativă de aproape 15 puncte", se arată în document.
Potrivit acestuia, creşterea economică are, de asemenea, un efect pozitiv asupra aşteptărilor cetăţenilor în ceea ce priveşte veniturile.
"În luna septembrie, indicatorul corespunzător a crescut cu doar 2,8 puncte până la 21,3 puncte, comparativ cu luna iunie. Cu toate acestea, în contextul comparaţiei cu aceeaşi lună a anului trecut, creşterea este relativ mare, şi anume de 16 puncte. În ciuda acestui fapt, veniturile sunt de regulă suficiente doar pentru acoperirea nevoilor de zi cu zi. Pe cale de consecinţă, dorinţa de a cheltui în România rămâne la un nivel scăzut. Cu -6,4 puncte, aceasta continuă să se situeze în intervalul negativ, deşi o creştere de 5,1 puncte a fost înregistrată în raport cu luna iunie", mai spune GfK.
În context european, evenimentele din Grecia, crizele şi războaiele din Orientul Apropiat şi Orientul Mijlociu şi problema refugiaţilor au afectat starea de spirit a consumatorilor din Europa în decursul celui de-al treilea trimestru.
"Climatul de consum EU28 a scăzut din luna iunie cu jumătate de punct, ajungând la 10,3 puncte. (...) În linii mari, situaţia din ţările care fac obiectul studiului este foarte diferită. În unele ţări, cei care au stat în principal la baza generării unui anumit scepticism economic au fost factorii psihologici, cum ar fi crizele care îi preocupau din ce în ce mai mult. În multe cazuri, evaluările de către cetăţeni ale previziunilor în materie de economie şi venituri, precum şi intenţia de cumpărare erau superior negative estimărilor determinate pe baza cifrelor emise la nivel intern. Cu toate acestea, în alte ţări, aspecte precum creşterea economică şi şomajul au rămas în prim-plan, şi, astfel, au fost responsabile de impactul asupra indicatorilor individuali", arată studiul citat.
Concluziile GfK Climatul de consum Europa sunt preluate dintr-un sondaj cu privire la consum realizat în numele Comisiei Europene în toate ţările Uniunii Europene. Aproximativ 40.000 de persoane participă lunar la sondaj în cele 28 de ţări. Acestea sunt reprezentative pentru populaţia adultă a Uniunii Europene.
Indicatorii GfK pentru Climatul de consum la nivel european au la bază interviuri lunare cu privire la starea de spirit a consumatorilor. Scopul este de a stabili atât situaţia economică generală a fiecărei ţări în parte, cât şi situaţia gospodăriilor individuale.
