Datele statistice disponibile prefigurează o uşoară decelerare a creşterii PIB în trimestrul I 2017, au apreciat membri ai Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României prezenţi la şedinţa de politică monetară, potrivit minutei şedinţei BNR, publicată de banca centrală.
Astfel, în discuţia privind activitatea economică, membrii Consiliului au reliefat că plusul de creştere consemnat de aceasta în trimestrul IV 2016 — conducând la o deschidere mai amplă decât cea anticipată a excedentului de cerere agregată — a fost generat de exportul net. Contribuţia adusă de cererea internă la dinamica PIB a rămas, în schimb, constantă, în condiţiile în care evoluţia consumului final, împreună cu cea a variaţiei stocurilor, au compensat impactul declinului amplu suferit de formarea brută de capital fix.
"S-a observat de către unii membri ai Consiliului că aportul la dinamica PIB al celei din urmă componente a redevenit negativ pe ansamblul anului 2016, preponderent pe seama contracţiei investiţiilor publice, subliniindu-se implicaţiile adverse asupra potenţialului de creştere a economiei, inclusiv prin eventuala descurajare a investiţiilor din sectorul privat. În schimb, consumul privat — reprezentând motorul accelerării la 4,8 la sută a dinamicii PIB în 2016 — a atins cel mai înalt ritm de creştere din ultimii 9 ani, de 7,3%, în principal pe fondul creşterii venitului disponibil real. S-a arătat, de asemenea, că, din perspectiva formării PIB, determinantul major al accelerării creşterii economice au fost serviciile, incluzând activitatea din sectorul comerţului, un rol secundar revenind agriculturii", se spune în minuta BNR.
De asemenea, în document se precizează că membrii Consiliului au apreciat că datele statistice disponibile prefigurează o uşoară decelerare a creşterii PIB în trimestrul I 2017.
"Referitor la cele mai recente evoluţii, membrii Consiliului au apreciat că datele statistice disponibile prefigurează o uşoară decelerare a creşterii PIB în trimestrul I 2017, implicând, în condiţiile plasării ei peste valorile prognozate anterior, o deschidere relativ mai amplă a excedentului de cerere agregată. Totodată, ele indică consumul privat drept principal determinant al creşterii economice, relevantă din această perspectivă fiind menţinerea dinamicii înalte a volumului cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, comerţul auto-moto şi din servicii, în intervalul ianuarie-februarie. S-a sesizat că aportul formării brute de capital fix ar putea rămâne negativ, deşi în diminuare, date fiind prelungirea declinului construcţiilor inginereşti şi amplificarea considerabilă a dinamicii construcţiilor de clădiri rezidenţiale, posibil stimulată de accelerarea tendinţei de majorare a preţului locuinţelor. Şi contribuţia exportului net la dinamica PIB ar putea redeveni negativă în trimestrul I 2017", se spune în documentul BNR.
Membrii Consiliului au remarcat continuarea creşterii efectivului salariaţilor din economie — doar uşor temperată în luna februarie — precum şi scăderea la 5,3% a ratei şomajului BIM în luna martie.
Unii membri ai Consiliului şi-au exprimat, în acest context, preocuparea legată de tendinţa de încordare a pieţei muncii, potenţată de dificultăţile întâmpinate de companii în recrutarea de personal calificat corespunzător. Din această perspectivă, a fost semnalată accelerarea consemnată în primele două luni din 2017 de dinamica anuală a câştigului salarial mediu net şi de cea a costurilor salariale unitare din industrie, inclusiv pe seama majorării salariului brut pe economie în luna februarie.
De asemenea, membrii Consiliului au discutat condiţiile monetare reale, apreciind că acestea şi-au păstrat caracterul stimulativ. S-a evidenţiat, de asemenea, ritmul ascendent de creştere a creditului acordat sectorului privat din ultimele două luni, susţinut în principal de dinamizarea împrumuturilor noi acordate societăţilor nefinanciare. S-a exprimat opinia că ponderea în PIB a creditului acordat sectorului privat — care a scăzut continuu pe parcursul ultimilor ani, la fel ca în unele ţări din regiune — va cunoaşte probabil în acest an un punct de inflexiune, inclusiv pe fondul diminuării volumului operaţiunilor de externalizare a creditelor neperformante. Şi masa monetară şi-a mărit dinamica anuală, aceasta revenind în lunile februarie-martie la valori de două cifre.
"În debutul discuţiilor privind evoluţii viitoare, membrii Consiliului au remarcat că noua prognoză pe termen mediu reconfirmă perspectiva accelerării inflaţiei pe parcursul următoarelor opt trimestre, însă în condiţiile unei traiectorii a ratei anuale a inflaţiei mai joase decât cea anticipată anterior. Astfel, similar proiecţiei precedente, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se majoreze progresiv în cursul anului curent, dar să rămână sub limita de jos a intervalului ţintei până spre finele trimestrului IV; valoarea ei prognozată pentru decembrie 2017 se plasează însă la 1,6%, faţă de 1,7 % în prognoza anterioară. Tot în linie cu evaluările precedente, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să cunoască o amplă corecţie ascendentă la începutul anului viitor — în principal pe seama unor efecte de bază—, să urce la mijlocul semestrului I 2018 în jumătatea superioară a intervalului ţintei şi să continue să crească ulterior", potrivit minutei.
Totodată, membrii Consiliului au observat că traiectoria anticipată a ratei anuale a inflaţiei este mai consistent revizuită în sens descendent pe acest segment al orizontului prognozei, ea situându-se în decembrie 2018 la 3,1%, faţă de 3,4%, în prognoza anterioară; în martie 2019, aceasta urcă totuşi la 3,4% — nivel similar celui indicat de precedenta proiecţie pentru finalul orizontului său.
În ceea ce priveşte creşterea economică anticipată pentru anii 2017 şi 2018, membrii Consiliului au remarcat că decelerarea ritmului acesteia în raport cu 2016 este sensibil mai moderată decât cea evidenţiată în proiecţia anterioară.
Consumul gospodăriilor va rămâne probabil motorul creşterii economice şi în următorii doi ani
Potrivit evaluărilor, consumul gospodăriilor populaţiei va rămâne probabil motorul creşterii economice şi în următorii doi ani, în condiţiile majorării susţinute a venitului disponibil real. Un aport pozitiv, dar modest, este anticipat din partea formării brute de capital fix. S-a subliniat că revigorarea investiţiilor este condiţionată de îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene şi de menţinerea condiţiilor favorabile de finanţare a companiilor, inclusiv pe seama profiturilor — potenţial afectate, printre altele, de creşterea costurilor cu salariile şi cu materiile prime—, dar şi de consolidarea încrederii investitorilor, inclusiv pe calea reducerii incertitudinii legislative. S-a evidenţiat importanţa realizării investiţiilor publice programate, inclusiv prin prisma potenţialelor efecte de antrenare exercitate asupra celor private, se mai arată în documentul citat.
Conform acestuia, principale surse de incertitudini şi riscuri la adresa prognozei pe termen mediu a inflaţiei membrii sunt conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, precum şi structura probabilă a cheltuielilor publice, mai ales în contextul incertitudinilor privind noua lege a salarizării unitare, dar şi posibilele măsuri fiscale corective.
"Au fost subliniate influenţe adverse asupra inflaţiei, precum şi a deficitului de cont curent, ce ar decurge dintr-o creştere, pe acest fond, a impulsului fiscal, implicit a excedentului de cerere agregată, dar şi din posibila majorare a costurilor salariale ale firmelor sub impactul unui efect de demonstraţie şi al tensionării condiţiilor pe piaţa muncii", menţionează banca centrală.
În acelaşi timp, însă, s-a făcut referire la angajamentul autorităţilor privind încadrarea deficitului bugetar în plafonul de 3% din PIB în anul 2017, precum şi la probabile implicaţii asupra configuraţiei finale a legii privind salarizarea unitară — deocamdată neadoptată—, dar şi asupra surselor de venituri bugetare, posibil suplimentate prin noi măsuri fiscale. Au fost, de asemenea, evidenţiate caracteristicile execuţiei bugetare pe primele trei luni ale anului curent — soldate cu un mic excedent bugetar—, precum şi măsura privind majorarea în acest an a cotei de profit vărsat la buget sub formă de dividende de către companiile cu capital de stat.
Totodată, a fost subliniat riscul prelungirii ritmului scăzut al absorbţiei fondurilor europene aferente noului cadru financiar multianual.
