Estimările principalilor jucători din comerţul electronic românesc împreună cu GPeC, anunţate recent, arată că valoarea cumpărăturilor online a ajuns la 2,8 miliarde de euro în 2017, cu peste 40% mai mult decât în 2016, când s-au înregistrat 1,8-2 miliarde de euro.
Astfel că românii au cheltuit, în medie, 7,67 milioane de euro în fiecare zi din an pentru cumpărături prin internet.
”Valoarea de 2,8 miliarde de euro face referire strict la e-tail, adică la produsele fizice (tangibile) care au fost comandate online. Nu sunt incluse serviciile, plăţile de facturi la utilităţi, biletele de avion, vacanţele, rezervările hoteliere, biletele la spectacole sau la diferite evenimente, conţinutul download-abil etc. Dacă le-am adăuga şi pe acestea, valoarea totală a achiziţiilor online ar creşte considerabil”, arată autorii unui studiu realizat de GPeC. GPeC, cea mai mare comunitate online din România, centralizează datele şi publică în fiecare an raportul oficial al pieţei româneşti de comerţ electronic.
„Anul 2017 a fost un an spectaculos pentru comerţul online românesc, înregistrându-se o creştere semnificativă de aproximativ 40% comparativ cu 2016 şi atingând, astfel, pragul de 2,8 miliarde de euro doar e-tail, fără servicii. Este un salt uriaş care ne arată apetitul tot mai mare al românilor pentru cumpărăturile online şi, mai ales, potenţialul de creştere accelerată a e-commerce-ului autohton”, a declarat Andrei Radu, Founder & CEO GPeC. „Chiar dacă România nu se ridică încă la nivelul altor pieţe mature din Uniunea Europeană, nu trebuie neglijat deloc ritmul şi potenţialul de creştere care ne poate duce până în 2020 la o piaţă de peste 5 miliarde de euro”, a adăugat oficialul.
Creşterea de 40% de la un an la altul înregistrată de piaţa românească de e-commerce este una din cele mai mari creşteri la nivelul Uniunii Europene. Valoarea pieţei de e-commerce din totalul pieţei de retail se situează la aproximativ 5,6%, în creştere faţă de 4%, cât se înregistra în 2016.
Potrivit ultimului raport ONU (UN Department of Economic and Social Affairs), populaţia României a scăzut de la 19,4 milioane de locuitori în 2016 la 19,1 milioane de locuitori în 2017. Dintre aceştia, peste 11 milioane sunt utilizatori de internet, conform ultimului raport al Institutului Naţional de Statistică pentru primul semestru al anului 2017.
Rata de penetrare a internetului a crescut uşor comparativ cu 2016, statisticile ANCOM (Autoritatea de Reglementare în domeniul Comunicaţiilor) arătând că sunt 4,6 milioane de conexiuni internet fix în bandă largă (+6% faţă de 2016) şi 16,6 milioane de conexiuni internet mobil în bandă largă (+13% faţă de 2016). Astfel, rata de penetrare a internetului fix la 100 de gospodării este de aproximativ 55%, iar rata de penetrare a internetului mobil la 100 de locuitori este de 85%.
Cumpărătorii online preferă shoppingul prin internet pentru că economisesc timp
În aprilie 2017, GPeC şi compania de cercetare de piaţă iSense Solutions au derulat un studiu în rândul utilizatorilor de internet pe un eşantion de 1.012 repondenţi. Potrivit studiului, 44% din utilizatorii de internet din mediul urban au făcut cumpărături online cel puţin lunar, iar 62% dintre aceştia au vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani.
Cumpărătorii online vizitează 9 magazine pe an, cu o frecvenţă de 3-4 ori pe săptămână, în timp ce non-cumpărătorii vizitează 5 magazine online în decursul a 12 luni, cu o frecvenţă mai mică (o dată pe săptămână). Cu alte cuvinte, magazinele online sunt vizitate destul de des chiar şi de cei care nu au făcut încă pasul spre cumpărare.
Principalele motive invocate de cei care nu au cumpărat online sunt, în ordine: neîncrederea că produsele prezentate pe site corespund realităţii, imposibilitatea de a vedea, testa şi proba produsele înainte de achiziţie, neîncrederea în calitatea serviciilor magazinelor online şi plata taxelor de transport suplimentar faţă de preţul produsului atunci când acesta este achiziţionat online.
De cealaltă parte, cumpărătorii online preferă shoppingul prin internet pentru că economisesc timp, oferta de produse este mai bogată, pot compara produsele uşor, este mai ieftin şi mai comod online.
Din punctul de vedere al numărului de magazine online, acesta a crescut semnificativ de la 5.000 în 2016 la peste 7.000 în 2017. Potrivit oficialilor eMAG, tendinţa de creştere se va accentua în 2018, estimându-se dublarea numărului de comercianţi online la aprox. 14.000-15.000. Cercetările mai arată că există deja aproximativ 25.000 de website-uri pe domenii „.ro” care au funcţie de „adaugă în coş”, aşadar pot fi considerate magazine online, dar traficul mic înregistrat de acestea le face nesemnificative în peisajul e-commerce autohton. Astfel, „doar cele 7.000 de magazine sunt suficient de relevante din punct de vedere trafic şi comenzi pentru a putea fi luate în calcul”, mai arată autorii studiului.
Topul principalelor categorii de produse vândute online în 2017 (exclusiv e-tail) este, în ordine: produsele din gama Electro-IT&C (PC şi componente PC, notebooks, tablete, telefoane mobile, electronice şi electrocasnice etc.), produsele de tip Fashion & Beauty (îmbrăcăminte, încălţăminte, accesorii, cosmetice, parfumuri, ceasuri etc.), produsele pentru casă şi decoraţiuni, cărţile precum şi produsele destinate copiilor (de la jucării până la articole pentru copii de tip cărucioare, vestimentaţie, consumabile etc.).
Clasamentul este similar cu cel din anul 2016, dar potrivit estimărilor principalilor jucători, verticala de Fashion creşte acelerat şi va devansa produsele din gama Electro-IT&C în aproximativ 5 ani, devenind principala categorie de produse comercializate online din punct de vedere volum generat. De asemenea, categoria de produse Home & Deco are un potenţial uriaş de creştere.
Potrivit GpeC, o particularitate importantă a anului 2017 constă în creşterea valorii produselor achiziţionate online, explicată prin creşterea salariilor şi, deci, orientarea consumatorilor către produse de calitate mai bună. De asemenea, a crescut şi numărul de produse achiziţionate la o cumpărătură şi, implicit, valoarea medie a tranzacţiilor. Pe segmentul Electro-IT&C, valoarea coşului mediu a crescut de la 669 de lei în 2016 la peste 800 de lei în 2017, cu anumite momente din an (de exemplu, Black Friday) când valoarea s-a apropiat sau chiar a depăşit pragul de 1.000 de lei.
De asemenea, creşteri semnificative ale coşului mediu s-au înregistrat şi în segmentul Fashion, de la 161 de lei în 2016 la 250–300 de lei în 2017, în funcţie de anumite momente din an şi de tipul de produse comercializate („brand”, unde valorile sunt mai mari, faţă de „non-brand” – produse cu valoare mai mică).
Pe categoria Home & Deco, valoarea medie a tranzacţiei este similară cu cea din 2016, respectiv 480 de lei
În cazul librăriilor online, valoarea medie a coşului variază între 80 şi 100 de lei, fiind într-o uşoară creştere comparativ cu 2016. Doar în cazul articolelor pentru copii valoarea medie a tranzacţiei este pe un trend descendent de cel puţin 3 ani, continuând să scadă uşor şi în 2017 de la 203 la 195-200 de lei.
Studiul mai arată că 70% din traficul magazinelor online este generat de telefoanele mobile. Principalele magazine online româneşti au înregistrat creşteri semnificative de trafic generat de dispozitivele mobile: aproximativ 70% din vizitele pe site-uri se fac de pe mobil în detrimentul desktop-ului, cifra fiind cu 20% mai mare decât în 2016.
„Generaţia Millennials este cea care împinge procentele tot mai sus, majoritatea tinerilor făcând cunoştinţă cu internetul direct pe telefonul mobil şi rareori pe desktop. În cazul magazinelor online care au aplicaţii de mobil dedicate, rata de conversie generată de dispozitivele mobile a depăşit deja desktop-ul. În schimb, în cazul magazinelor online mobile friendly, unde vizitele se fac din browser, rata de conversie de pe mobil este încă la jumătate faţă de desktop”, mai arată autorii cercetării.
Potrivit studiului GPeC şi iSense Solutions, principalii factori în luarea deciziei de cumpărare sunt, în ordine: preţul cât mai mic, încrederea pe care o conferă magazinul (brand reputation), timpul de livrare cât mai scurt, claritatea şi calitatea informaţiilor de pe site, ergonomia site-ului (uşurinţa în navigare şi în procesul de cumpărare şi estetica site-ului), politica de fidelizare a magazinului online.
Un cumpărător online a făcut, în medie, 8,7 achiziţii în decursul anului trecut – în creştere faţă de 2016 când media era de 8,4 achiziţii, dar şi faţă de 2015 când cifra se situa la 8,2 achiziţii/an.
Metoda de plată preferată a românilor rămâne rambursul într-o proporţie covârşitoare, de aproximativ 85%. Totuşi, potrivit informaţiilor furnizate de principalii procesatori de plăţi PayU şi mobilPay, procentul plăţilor online prin card a crescut semnificativ de la 8% în 2016 la 12-14% în 2017. Diferenţa de 1-2 procente până la 100% este dată de alte metode de plată precum online banking, micro-plăţi prin SMS etc. Potrivit estimărilor principalilor procesatori, volumul total al plăţilor online prin card a depăşit pragul de 1,1 miliarde de euro în 2017, în creştere comparativ cu 2016, când s-au înregistrat 745 de milioane de euro (sursa citată de GpeC este RomCard).
Potrivit ARMO (Asociaţia Română a Magazinelor Online), în weekend-ul de Black Friday - 17-19 noiembrie 2017 - românii au cumpărat produse de peste 200 de milioane de euro, cu 35% mai mult faţă de valoarea de 130 de milioane de euro înregistrată în 2016. Creşterile de Black Friday sunt semnificative de la an la an: 75 de milioane de euro la Black Friday 2014, apoi 100 de milioane de euro la Black Friday 2015, 130 de milioane de euro la Black Friday 2016 şi peste 200 de milioane de euro la Black Friday 2017.
„Tot mai multe magazinele online aleg să desfăşoare campanii de tip Black Friday (de multe ori, sub alte denumiri) pe tot parcursul anului. Potrivit acestora, indiferent de titulatura sub care se desfăşoară campaniile de discount-uri, acestea aduc creşteri în vânzări de aprox. 25-30%”, mai arată autorii studiului. Ei precizează că dursele cifrelor şi estimărilor de piaţă publicate în raport sunt (în ordine alfabetică): ANCOM, ARMO, Breeze Mobile, eMAG, GPeC, Institutul Naţional de Statistică, iSense Solutions, mobilPay, PayU, RomCard, United Nations Department of Economic and Social Affairs.
