Creşterile salariale nu trebuie decise în perioadele electorale şi pentru scopuri politice, ci în urma unor analize ale multiplelor implicaţii la nivel macroeconomic şi fundamentări obiective, atrag atenţia reprezentanţii Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR), într-un comunicat de presă.
"Confederaţiile patronale nu susţin o comunicare publică pe tema salariului minim, ca lupta electorală, de care se delimitează ferm, considerând-o total inadecvată şi inoportună în aceste zile de final de mandat, în care ar trebui prezentat bilanţul mecanismelor create de actualul Guvern şi al rezultatelor înregistrate pentru piaţa muncii, pentru întreprinderi şi economie. Creşterile salariale nu trebuie decise în perioadele electorale şi pentru scopuri politice, ci pe baza unor analize ale multiplelor implicaţii la nivel macroeconomic şi fundamentări obiective, 'pentru a asigura optimizarea funcţionării economiei şi a pieţei muncii', astfel cum este evidenţiat şi în studiul INCSMPS (Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, n.r.), numai după ample negocieri între partenerii sociali, în scopul ajungerii la un consens între aceştia", se arată în comunicatul citat.
De asemenea, ACPR susţine necesitatea funcţionării unei structuri tripartite, formată din autorităţi publice (Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Economiei), alte autorităţi interesate, confederaţiile patronale şi sindicale reprezentative, finanţată din fonduri europene.
În viziunea patronatelor, noua entitate ar putea să realizeze prognoze, analize şi scenarii privind evoluţia salariului minim, a diverselor tendinţe şi evoluţii ale economiei şi pieţei muncii, informaţii care să stea la baza deciziilor de modificare ale salariului minim, de aprobare a investiţiilor publice în diverse zone, de alocare de resurse din fonduri europene sau naţionale, privind învăţământul dual şi, în general, pentru orice politică publică privind forţa de muncă, studiul unui prestator de servicii sau unei singure părţi nefiind suficient în acest domeniu.
"Creşterea salariului minim având implicaţii multiple la nivel macroeconomic, este imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri în acest domeniu să fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentări, raportat la criterii obiective, cu corelarea creşterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei româneşti, al fiecărei regiuni şi judeţ, cu luarea în considerare a diferenţelor dintre mediul urban şi rural, salariul minim vizând toţi angajatorii, inclusiv cei din sate şi din zonele defavorizate din România. Analizele din cuprinsul studiului realizat de INCSMPS nu susţin scenariul creşterii salariului minim în 2017, evidenţiind numeroase efecte negative asupra microîntreprinderilor, ratei de ocupare şi şomajului, veniturilor bugetare, economiei în ansamblu", menţionează sursa citată.
Potrivit ACPR, menţinerea problemelor privind stabilirea salariului minim subliniate în Raportul de ţară arată că "lipsa unor criterii obiective pentru stabilirea acestuia generează incertitudine", că "nu există în continuare orientări clare sau criterii care să ia în considerare impactul acestuia asupra creării de locuri de muncă, a condiţiilor sociale şi a competitivităţii", în contextul unei "competitivităţi care nu se bazează pe costuri" şi "bariere structurale care împiedică tranziţia către o economie cu o valoare adăugată mai ridicată, ceea ce limitează capacitatea României de a promova o creştere durabilă".
"În Raportul de ţară se menţionează şi că «dialogul social rămâne deficitar»: pentru creşterea salariului minim nu sunt finalizate dezbaterile de la nivelul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, partenerii sociali nefiind consultaţi cu privire la ultima formă a conţinutului studiului INCSMPS 'referitor la nivelul salariului minim brut garantat în plată în România prin evaluarea efectelor economice şi sociale ale aplicării acestuia, identificarea şi evaluarea aspectelor care îl influenţează, stabilirea acelor aspecte cu impact semnificativ (negativ/pozitiv) asupra mediului socio-economic, stabilirea măsurilor de control a acestora şi a măsurilor de ajustare a efectelor negative', studiu care necesită încă numeroase îmbunătăţiri, astfel cum s-a evidenţiat de către confederaţiile patronale în cadrul şedinţei din data de 16 noiembrie 2016", potrivit patronatelor.
În plus, Alianţa Patronală susţine că studiul INCSMPS evidenţiază numeroase efecte negative în cazul creşterii salariului minim, asupra microîntreprinderilor, ratei de ocupare şi şomajului, veniturilor bugetare, economiei.
Din ACPR fac parte Uniunea Generală a Industriaşilor din România (UGIR), Consiliul National al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Confederaţia Patronală „Concordia”, Confederaţia Naţională a Patronatului Român (CNPR) şi Patronatul Naţional Român (PNR).
Luni, Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale "Cartel Alfa", a declarat, la finalul şedinţei Consiliul Naţional Tripartit, că sindicatele şi patronatele vor discuta, peste câteva zile, despre valoarea salariului minim pentru 2017, iar decizia urmează a fi luată după alegeri, probabil în şedinţa de Guvern de pe 14 decembrie.
"Partea sindicală a ridicat problema a creşterii cu 200 de lei, adică de la 1250 de lei, de la 1 ianuarie să fie 1450 de lei. La propunerea unei părţi a angajatorilor de a aplica acest lucru tot de la 1 mai anul viitor le-am arătat că ar trebui în momentul respectiv să creştem de la 1450 de lei, la 1550 de lei şi că este preferabil să se aplice de la 1 ianuarie. A rămas că pe 12 sau 13, deci imediat după alegeri să mai fie o nouă întâlnire. S-a solicitat partenerilor să încerce să găsească o parte consensuală. O să vedem săptămâna viitoare. Sperăm să facem o întâlnire cu partea patronală şi în urma întâlnirii din 12-13, probabil pe 14, când e şedinţă de guvern, se va da hotărârea de guvern cu salariul minim garantat în plată pentru anul 2017", a afirmat Hossu.
Acesta a adăugat că Executivul vrea o îngheţare a salariului minim. Proiecţia Guvernului pentru legea de salarizare unitară, la nivel de principii este că salariul minim ar trebui să crească până în 2022 la 1.625 de lei.
La rândul său, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a spus că organizaţia are mai multe propuneri privitoare la deducerile fiscale şi poate lua în calcul o creştere de salariu minim mai mică dar creşterea să rămână în salariu net, iar individul să rămână cu banii în buzunar.
