Statul poată să facă multe lucruri care nu sunt favorabile business-ului şi de aceea rolul nostru este să dăm deoparte barierele care stau în faţa investitorilor, a declarat săptămâna trecută Costin Borc, vice-prim ministru şi ministrul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, în cadrul întâlnirii membrilor Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România).
"Îmi face plăcere să fiu în preajma unui grup de oameni interesaţi de ceea ce se întâmplă în economia românească. Colegii mei şi cu mine am acceptat provocarea de a face parte din Guvernul condus de Dacian Cioloş în care încercăm să arătăm că lucrurile se pot face bine în România şi că poate să existe o guvernare mai bună, o guvernare care să lase guvernelor viitoare o economie într-o stare ceva mai bună decât am găsit-o. Sunt, astăzi, aproape 5 luni de când suntem la guvernare şi încerc să cred că facem lucruri bune şi, de asemenea, că răspundem la acele critici când ni se spune că nu am făcut lucruri bune. Atât în calitate de vicepremier, cât şi în calitate de ministru al Economiei, vreau să spun că lucrăm la o viziune de dezvoltare pe termen lung a României. Noi vrem să propunem ceva care să aibă un mesaj inspiraţional, transformaţional. Vrem să arătăm de ce îţi doreşti să stai în România, să produci în România, de ce îţi doreşti să te întorci în România, dacă eşti în străinătate? Statul poate să facă multe lucruri care nu sunt favorabile businessului şi, de aceea, cred că rolul nostru este să dăm deoparte barierele care stau în faţa investitorilor. Dvs., oamenii de afaceri, nu aveţi nevoie de un stat care să vă îndrume în ceea ce faceţi, ci aveţi nevoie de un stat care să nu vă pună bariere în ceea ce faceţi", a subliniat Borc.
Potrivit oficialului, în România trebuie stimulată producţia, iar pentru asta este nevoie de dezvoltarea infrastructurii mari, în care educaţia şi sănătatea să joace un rol important.
"Ne-am gândit la ceea ce se poate propune pentru România. Lucrul cel mai important este să stimulăm, din nou, producţia românească oriunde în România. Vom avea nevoie de o întreagă constelaţie în jurul unei capacităţi de producţie. Asta înseamnă că avem nevoie infrastructură mare, dar şi de infrastructură în mediul rural. Este nevoie de o reţea de sănătate, de o reţea de educaţie, de un mediu curat şi sănătos şi de un stat care să fie mult mai prietenos cu investitorii. Un stat care să funcţioneze mai mult în mediul online, să ne mutăm spre e-Government, în aşa fel încât antreprenorul care are o mică făbricuţă într-un oraş mic sau într-o zonă rurală să nu fie nevoit să stea ore în şir la coadă la administraţia fiscală, ci să poată să-şi facă documentele seara pe internet după ce copiii s-au culcat. Când spun o reţea de sănătate, mă refer la faptul că poţi ajunge într-un timp rezonabil la o policlinică, la un spital regional. De asemenea, să ai o şcoală, un învăţământ profesional într-o rază rezonabilă de acţiune. Nu se poate concepe o producţie românească fără acces la infrastructură de transport şi digitală, fără educaţie şi fără sănătate", a subliniat ministrul vicepremierul Borc.
În opinia acestuia, rolul Ministerului Economiei "în toată această poveste" este transformarea sa dintr-un gestionar de întreprinderi de stat într-un strateg.
"În Ministerul Economiei va trebui să ieşim din această atitudine de CEO, de holding, şi să facem doar strategia societăţilor în care statul trebuie să fie acţionar. Pentru a face asta, ne trebuie o bună guvernanţă a întreprinderilor de stat. Am scos la concurs 10 posturi în Consiliul de Administraţie şi de Supraveghere. Am făcut un apel şi pe Facebook, iar cei care vor să aplice să nu se uite la remuneraţia primită ca membru de CA, să nu se uite la riscurile pe care le implică o astfel de decizie. Să se gândească la faptul că este o provocare, o tentaţie de a face mai bine în cariera profesională. De multe ori, patriotismul este rău înţeles, dar a face un bine public nu este deloc de ruşine, este de apreciat", a afirmat Costin Borc.
Datele oficiale publicate de Institutul Naţional de Statistică arată că Germania rămâne, şi în 2015, partenerul comercial numărul 1 al României. Astfel, importurile din Germania au însumat 12,5 miliarde de euro, cu 11,3% mai mari decât în 2014, iar exporturile s-au cifrat la 10,8 miliarde euro, în creştere cu 6,8% faţă de anul anterior.
Volumul schimburilor comerciale între cele două state a însumat 23,3 miliarde de euro (+9,3%). Cele mai importante grupe de produse în cadrul schimburilor comerciale între România şi Germania sunt: maşini şi aparate, mijloace şi materiale de transport, metale comune.
La nivel general, schimburile comerciale ale României au însumat, anul trecut, 117,5 miliarde de euro, în creştere cu 1,9% faţă de 2014.
Pe de altă parte, conform datelor Ministerului Economiei, România a înregistrat, anul trecut, în relaţiile comerciale cu Germania, al treilea cel mai mare deficit, în cuantum de 1,697 miliarde de euro. Primele două locuri au fost ocupate de China, cu peste 2,36 miliarde de euro, respectiv de Ungaria (2,068 miliarde euro).
Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România), înfiinţată în 2002, este reprezentanţa oficială a economiei germane în România şi numără peste 530 de firme-membre. AHK România susţine firmele germane la intrarea lor pe piaţa românească şi companiile româneşti interesate de piaţa germană şi oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informaţii şi experienţe.
