Consumatorii industriali care vor fi exceptaţi de la plata a până la 85% din certificatele verzi vor fi nevoiţi să menţină locurile de muncă pe durata schemei de sprijin, adică timp de 10 ani, şi vor trebui să-şi diminueze consumul de energie cu 20%, până în 2020. Informaţiile apar în anexa proiectului de Hotărâre de Guvern iniţiat de Ministerul Economiei privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.
Pentru a beneficia de schema de sprijin, companiile industriale trebuie să îndeplinească mai multe condiţii, cumulativ. Printre ele se află şi faptul că nu trebuie să înregistreze debite restante la bugetele componente ale bugetului general consolidat.
În plus, trebuie să efectueze investiţii în urma cărora consumul de energie primară să scadă cu 20% până în anul 2020. Ei vor fi obligaţi să îşi realizeze audituri energetice împreună cu experţi autorizaţi, atât înainte, cât şi după implementarea acestor investiţii.
De asemenea, companiile „menţin numărul de locuri de muncă pe durata schemei şi încheie parteneriate cu instituţii de învăţământ pentru realizarea de specializări în domeniul de activitate (şcoli profesionale, calificare la locul de muncă, burse de studii etc.), în vederea creşterii nivelului profesional şi atragerea de personal calificat)”, se mai arată în textul documentului.
ArcelorMittal Galaţi, în grupul marilor consumatori de energie din România
Marii consumatori de energie din România vor putea achiziţiona cu până la 85% mai puţine certificate verzi decât erau obligaţi până acum, se arată într-un proiect de Hotărâre de Guvern lansat în dezbatere publică de Ministerul Economiei.
Astfel, consumatorii ale căror costuri cu energia reprezintă mai mult de 20% din totalul costurilor vor fi exceptaţi de la plata a 85% din certificatele verzi.
Cei a căror intensitate energetică este cuprinsă între 10% şi 20% vor fi scutiţi de 60% din certificate, iar cei cu o intensitate cuprinsă între 5% şi 10% pot achiziţiona doar 40% din cât erau obligaţi până acum.
Schema de sprijin are o valabilitate de 10 ani şi se va aplica ulterior aprobării de către Comisia Europeană.
„Am elaborat acest proiect de Hotărâre la scurt timp după ce Comisia Europeană a făcut publice noile orientări în domeniu. Menţinerea competitivităţii industriei locale este un angajament asumat de Guvernul României, deoarece activitatea companiilor energo-intensive are un important impact la nivel socio-economic prin veniturile generate la bugetul de stat şi locurile de muncă create'', a declarat ministrul Economiei, Constantin Niţă.
Exceptarea de la plata certificatelor verzi se va face pe baza unor criterii clar stabilite, precum punerea în aplicare a unor măsuri de creştere a eficienţei energetice, menţinerea locurilor de muncă pe durata schemei, încheierea de parteneriate cu instituţiile de învăţământ pentru creşterea pregătirii profesionale şi atragerea de personal calificat.
''Este important să creăm condiţiile păstrării activităţii industriei locale şi, mai mult, să avem perspectiva pregătirii forţei de muncă calificate'', a spus Niţă.
Proiectul de Hotărâre va fi în dezbatere publică timp de zece zile, începând cu data publicării pe site-ul Ministerului Economiei, respectiv 17 aprilie.
Industria energo-intensivă din România asigură circa 20% din consumul final brut de energie. Acest sector este şi cel mai mare generator de locuri de muncă, la nivelul anului 2012 asigurând direct aproximativ 760.000 locuri de muncă şi indirect aproximativ 1.500.000.
În urmă cu două săptămâni, preşedintele Consiliului de Administraţie al Alro Slatina, Marian Năstase, declara, pentru AGERPRES, că în România, există 17 — 20 de companii care se pot califica la categoria energo-intensive cu costuri de peste 20% cu energia.
Potrivit site-ului OPCOM (operatorul pieţei de energie), din grupul marilor consumatori de energie din România fac parte următoarele companii: Alro Slatina, ArcelorMittal Galaţi, OMV Petrom, Oltchim Râmnicu Vâlcea, Feral, Azomureş, Carpatcement, Holcim, Lafarge, Mechel Târgovişte, Chimcomplex, Ductil Steel, Rompetrol Rafinare şi Metrorex. Consumul însumat al acestor companii reprezintă 15 — 20% din consumul naţional de energie electrică în ultimii ani, se mai arată pe site-ul OPCOM.
"Numărul estimat de beneficiari de ajutor de stat acordat în temeiul prezentei hotărâri este între 50-100”, se menţionează în proiectul iniţiat de Ministerul Economiei.
Potrivit unui ghid aprobat de Comisia Europeană pe 9 aprilie, consumatorii din 65 de sectoare industriale pot fi exceptaţi de la plata a 85% din contribuţia pe care o plăteau până acum pentru susţinerea energiei regenerabile (certificatele verzi). Mai mult, marii consumatori ale căror costuri cu energia reprezintă mai mult de 20% din costurile totale pot plăti minimum 0,5% din valoarea adăugată brută a companiei.
Marian Năstase a mai precizat, pentru AGERPRES, că toate ţările cu industrie puternică din Uniunea Europeană vor aplica nivelul maxim de exceptare de la plata certificatelor verzi, lucru pe care trebuie să îl facă şi România, altfel produsele româneşti îşi vor pierde competitivitatea în spaţiul comunitar.
''Necesitatea aplicării nivelului maximal de reducere este determinată atât de faptul că subvenţiile pentru energia regenerabilă în România sunt cele mai mari din Europa, cât şi de faptul că ţările membre cu industrie energo-intensivă vor implementa nivelul maxim al exceptării, aşa cum reiese din poziţiile publice ale lor, postate pe site-ul Comisiei Europene. Dacă nu facem şi noi la fel, vom fi distorsionaţi faţă de competitorii noştri din alte ţări europene, iar produsele româneşti îşi vor pierde competitivitatea'', a explicat Năstase.
Potrivit acestuia, statele industrializate din UE, precum Franţa, Germania, Italia, Polonia, Marea Britanie şi Austria, vor aplica reducerea maximă acceptată de UE pentru contribuţia la regenerabile.
Reprezentantul Alro a precizat că, pentru industria românească energo-intensivă, cea mai bună soluţie ar fi plata a doar 0,5% din valoarea adăugată brută în contul energiei regenerabile.
''Aceasta din trei motive: contribuţia va fi legată de performanţa companiei, este uşor de cuantificat şi conferă predictibilitate, întrucât se va şti încă de la elaborarea bugetului pe anul următor care este estimarea pentru valoarea adăugată, deci şi pentru contribuţia la regenerabile'', a adăugat Năstase.
Acesta a precizat că societatea pe care o reprezintă plăteşte anual 30 de milioane de euro pentru certificatele verzi, iar, dacă se va merge pe reducerile maxime, Alro va plăti doar 5 milioane de euro pentru susţinerea energiei verzi. La acestea se adaugă contribuţia pentru cogenerare de 17 milioane de euro pe an.
Năstase a adăugat că, potrivit unui studiu comandat de marii consumatori din România, aceste reduceri vor duce la economii de cel puţin 70 de milioane de euro pe an pentru industria românească.
