Comisia Europeană a decis, luni, că şase ţări vor putea să-şi diminueze contribuţia la proiectele pe care le cofinanţează în prezent împreună cu Uniunea Europeană. Comisia pune la dispoziţia Greciei, Irlandei, Portugaliei, României, Letoniei şi Ungariei o cofinanţare UE suplimentară, esenţială pentru proiectele de impulsionare a creşterii şi a competitivităţii din aceste ţări. Prin urmare, ele vor putea să-şi diminueze contribuţia în cadrul cofinanţării, într-un moment în care bugetele lor naţionale sunt supuse unei presiuni considerabile. În acest mod, programele care nu au fost încă executate din lipsă de fonduri naţionale vor putea să fie lansate şi să injecteze bani în economie, se arată într-un comunicat al CE.
"Aceste propuneri constituie un răspuns excepţional la circumstanţe excepţionale. Accelerarea acestor fonduri, împreună cu programele de asistenţă financiară, demonstrează angajamentul Comisiei de a impulsiona prosperitatea şi competitivitatea ţărilor cel mai grav afectate în urma crizei financiare - contribuind în acest mod la un fel de «Plan Marshall» pentru redresarea economică. Această decizie va injecta fonduri esenţiale în economiile naţionale, reducând necesitatea de cofinanţare a proiectelor din bugetele naţionale. Invit Parlamentul European şi Consiliul să aprobe de urgenţă această decizie, pentru ca fondurile să ajungă pe teren până în cursul primei părţi a anului următor", a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.
Măsura nu reprezintă o finanţare nouă sau suplimentară, ci permite plata anticipată a unor fonduri deja alocate în cadrul politicilor UE privind coeziunea, dezvoltarea rurală şi pescuitul. Contribuţia UE va creşte până la o valoare maximă de 95%, dacă acest lucru va fi solicitat de unul dintre statele membre în cauză.
România e pe listă
Această măsură vizează statele membre care au fost cel mai grav afectate de criză şi care primesc sprijin financiar în cadrul unui program prin intermediul mecanismului privind balanţa de plăţi pentru ţări din afara zonei euro (România, Letonia şi Ungaria) sau prin intermediul mecanismului european de stabilizare financiară pentru ţări din zona euro (Grecia, Irlanda şi Portugalia).
Comisia va cere Consiliului şi Parlamentului European să adopte propunerea, printr-o procedură legislativă accelerată, până la sfârşitul lui 2011, pentru a permite ca proiectele foarte importante să fie transpuse în realitate cât mai curând posibil. Această măsură de completare are o natură excepţională şi temporară şi va lua sfârşit de îndată ce statele membre vor înceta să primească fonduri în cadrul programelor de asistenţă financiară. Conform Financial Times, măsura reflectă disperarea cu care Europa încearcă să revigoreze economia Greciei, pentru ca ţara să poată face faţă unei datorii paralizante care a necesitat deja două bailout-uri şi a ameninţat moneda unică.
Potrivit unor calcule interne, cele şase ţări şi-ar putea vedea costurile de cofinanţare reduse cu aproximativ 3 miliarde de euro în următorii doi ani. Oficialii speră însă că planul va avea un impact cu mult mai mare, prin deblocarea a zeci de miliarde de euro din fondurile UE, la care multe dintre aceste guverne au avut probleme pentru a le obţine.
Noile norme, elaborate de către Comisia Europeană, ar urma să se aplice şi plăţilor pentru subvenţiile agricole, banilor alocaţi susţinerii pescuitului, precum şi altor părţi ale fondurilor UE.
România, spre exemplu, scrie publicaţia în cauză, a accesat până în prezent doar 3% din cele aproximativ 30 de miliarde de euro puse la dispoziţie pentru ea din fondurile pentru agricultură şi dezvoltare, în cadrul bugetului UE pe 7 ani, care se desfăşoară până în 2013. Estimările arată că Grecia are 12 miliarde de euro fonduri structurale neutilizate.
Propunerea a fost elaborată de către Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, şi Johannes Hahn, comisar regional pentru afaceri, care supervizează coeziunea în cadrul UE şi fondurile structurale ale bugetului.
