Cheltuielile gospodăriilor au avut cea mai mare contribuţie la creşterea economică din primele nouă luni din acest an, respectiv de 6,1%, în condiţiile în care consumul final s-a majorat cu 9,7%, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Naţional de Statistică (INS) remis, recent.
Produsul intern brut a crescut cu 7%, în termeni reali, în perioada ianuarie — septembrie 2017, comparativ cu perioada similară a anului precedent, având o valoare de peste 696,7 miliarde lei.
"Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat în principal cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 9,7% contribuind cu +6,1% la creşterea PIB şi formării brute de capital fix, cu o contribuţie de +0,8%, consecinţă a creşterii cu 3,8% a volumului său. O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-0,6%), consecinţă a creşterii cu 9,6% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii (10,8%)", informează INS.
La creşterea PIB au contribuit toate ramurile economiei, contribuţii pozitive având industria (+1,8%), cu o pondere de 23,2% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 7,6%, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante (+1,6%), cu o pondere de 18,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,7%.
De asemenea, agricultura, silvicultura şi pescuitul (+1,1%) au avut o pondere mai redusă la formarea PIB (4,9%), dar au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (24,3%). Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,7%), au avut o pondere de 7,1% la formarea PIB şi volumul de activitate s-a majorat cu 9,8%.
În trimestrul al treilea faţă de acelaşi trimestru din anul 2016, PIB-ul a înregistrat o creştere cu 8,8% pe seria brută şi cu 8,6% pe seria ajustată sezonier.
La începutul lunii noiembrie, Comisia Naţională de Prognoză a revizuit în sus estimările privind creşterea economică a României în 2017, la 6,1%, de la 5,6% cât preconizase anterior în prognoza de toamnă. De asemenea, şi Comisia Europeană (CE) a revizuit în creştere estimările referitoare la avansul economiei şi a deficitului României în 2017 şi 2018, avertizând totodată că incertitudinile cu privire la politicile guvernamentale ar putea afecta creşterea economică.
Conform previziunilor economice de toamnă publicate în data de 9 noiembrie de Executivul comunitar, economia românească ar urma să înregistreze un avans de 5,7% în 2017, în creştere semnificativă faţă de estimările cuprinse în previziunile din primăvară care indicau un avans al PIB de 4,3%.
În luna octombrie, şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere, de la 4,2% la 5,5%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, potrivit raportului "World Economic Outlook", publicat de instituţia financiară internaţională.
De asemenea, FMI şi-a îmbunătăţit şi prognoza privind ritmul de creştere înregistrat de economia României în 2018, până la 4,4%, faţă de avansul de 3,4% preconizat în aprilie.
Conform documentului, România şi Islanda vor consemna în acest an cea mai mare creştere economică din Europa, de 5,5%.
