Designul sistemelor de taxe şi reformele fiscale ar trebui să reflecte aspectele care ţin de eficienţă şi corectitudine, inclusiv efectele sale asupra diferitelor categorii de populaţie, afirmă reprezentanţii Comisiei Europene.
"Sondajul anual din 2017, care stabileşte priorităţile economice generale pentru UE şi oferă guvernelor UE direcţii de politică pentru următorul an, cere statelor membre să acorde o atenţie deosebită asupra efectelor distributive ale reformelor fiscale. Designul sistemelor de taxe şi reformele fiscale ar trebui să reflecte aspectele care ţin de eficienţă şi corectitudine, inclusiv efectele sale asupra diferitelor categorii de populaţie", precizează sursele citate.
Experţii de la Bruxelles reamintesc, totodată, faptul că, începând din luna iunie 2017, România a fost inclusă într-o procedură de abatere semnificativă iar Consiliul a recomandat României să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creştere nominală a cheltuielilor guvernamentale primare să nu depăşească 3,3% în 2017. Aceasta corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,5% din PIB.
"Această ajustare ar pune ţara pe o traiectorie adecvată de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu. Mai mult, Consiliul a recomandat adoptarea de măsuri de consolidare bugetară care să asigure o îmbunătăţire durabilă a balanţei guvernamentale generale într-o manieră care să susţină creşterea economică. România a raportat că a luat măsuri, ca răspuns la recomandarea formulată de Consiliu la data de 13 octombrie. Comisia va evalua acum raportul şi ulterior va face o recomandare către Consiliul dacă au fost luate, la timp, măsuri efective", subliniază reprezentanţii CE.
În vara acestui an, Comisia Europeană a adresat României un avertisment cu privire la existenţa unei abateri semnificative în 2016 de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu şi a recomandat Consiliului să adopte un document prin care să i se impună României să ia măsurile necesare în 2017 în vederea corectării acestei abateri semnificative.
Potrivit documentului transmis de CE, în 2018, ţinând cont de situaţia sa fiscală, România ar urma să facă ajustări suplimentare pentru a atinge obiectivul său bugetar pe termen mediu, de realizare a unui deficit structural de 1% din PIB. Conform Pactului de Creştere şi Stabilitate, ajustarea se va translata în cerinţa unei rate nominale de creştere a cheltuielilor guvernamentale primare care să nu depăşească 4,3%, care ar corespunde unei ajustări structurale de 0,5% din PIB.
Conform previziunilor economice de toamnă publicate la sfârşitul săptămânii trecute de Executivul comunitar, în România deficitul public ar urma să ajungă la 3% din PIB în 2017, pentru ca în 2018 să se agraveze şi mai mult până la 3,9% din PIB şi să ajungă la 4,1% în 2019.
CE estimează, pe de altă parte, că economia românească ar urma să înregistreze un avans de 5,7% în 2017, în creştere semnificativă faţă de estimările cuprinse în previziunile din primăvară care indicau un avans al PIB de 4,3%.
Guvernul a aprobat, săptămâna trecută, modificarea Codului fiscal, cele mai importante măsuri vizând impozitul pentru IMM-uri, impozitul pe venit şi contribuţiile sociale.
Actul normativ a majorat de la 500.000 de euro la un milion de euro pragul veniturilor necesare pentru ca o companie să fie considerată microîntreprindere, astfel încât toate aceste firme vor plăti un impozit de 1% pe venituri, în loc de 16% pe profit.
Totodată, autorităţile au decis trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat şi diminuarea impozitului pe venit de la 16% la 10%.
De la 1 ianuarie 2018, nivelul contribuţiilor plătite pentru salariul brut urmează să scadă cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%, însă din totalul de 22,75% contribuţii datorate de angajator, 20 de puncte se transferă către salariat. Astfel, din salariul brut, 35% vor fi contribuţii reţinute de angajator în numele salariatului, iar contribuţiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75% (după transferul de 20 puncte la salariat), scad la 2,25% şi vor acoperi riscurile de şomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanţe salariale.
Totodată, Executivul a aprobat şi actul normativ care prevede diminuarea contribuţiilor la Pilonul II de pensii de la 5,1% la 3,75%.
