Germania lucrează în spatele uşilor închise la un plan de "default dur" al Greciei, prin care creditorii privaţi, respectiv băncile şi fondurile de pensii, să îşi asume pierderi de 60%, cu riscul de a provoca o reacţie în lanţ în sudul Europei, în lipsa unor măsuri credibile de protecţie. Oficiali de la Berlin au declarat că este probabil ca investitorii privaţi să sufere noi pierderi legate de deţinerile de obligaţiuni suverane elene, peste cele de 21% convenite în iulie, potrivit The Telegraph. Nivelul exact al acestor pierderi va depinde de concluziile inspectorilor CE/FMI care şi-au încheiat misiunea la Atena.
Delegaţia CE/BCE/FMI a anunţat marţi că Grecia va primi următoarea tranşă de împrumut, de 8 miliarde euro, în luna noiembrie, după ce rapoartele troicii vor fi avizate de către miniştrii Finanţelor din zona euro şi Consiliul Director al FMI. "Multe s-au întâmplat din iulie. Grecia nu şi-a respectat angajamentele, astfel încât putem considera că reevaluarea în scădere a datoriilor cu 21% nu mai este suficientă", a spus una dintre surse.
Ministrul german de Finanţe Wolfgang Schauble a declarat pentru Frankfurter Allgemeine că revizuirea iniţială este probabil prea mică, iar băncile trebuie să aibă suficient capital pentru a suporta la nevoie pierderi mai mari.
La Berlin au circulat estimări privind o reducere de 60% a datoriilor către creditorii privaţi.
Schimbarea politicii germane seamănă cu cea de anul trecut, când cancelarul Angela Merkel a propus pentru prima oară revizuirea în scădere a valorii obligaţiunilor suverane elene, ceea ce a dus la un nou puseu al crizei şi a obligat Irlanda să ceară ajutor financiar internaţional. "Poate avea loc un efect al bulgărelui de zăpadă. Pieţele îşi vor îndrepta instantaneu atenţia asupra Portugaliei, unde randamentul obligaţiunilor pe doi ani a ajuns la 17%", a declarat Andrew Roberts, director în domeniul creditelor la RBS. Obligaţiunile Greciei pe termen de zece ani sunt tranzacţionate cu un discount de 60% pe piaţă, dar băncile europene nu trebuie să revizuiască în scădere activele atâta timp cât nu are loc un default oficial, iar datoriile fac parte din portofoliul de împrumuturi pe termen lung. Pericolul apare dacă băncile sunt obligate să "cristalizeze" daunele înainte de a-şi majora capitalul.
Germania riscă să deschidă o cutie a Pandorei cu această propunere, consideră Marcel Alexandrovici, analist la Jefferies Fixed Income. "Ar fi un dezastru, un semnal că plasamentele în obligaţiuni suverane nu sunt sigure. Investitorii îşi vor retrage plasamentele din Portugalia, Irlanda, Spania şi Italia", a avertizat Alexandrovici. Analistul a arătat că Franţa este împotrivă, ca şi Banca Centrală Europeană. "Ei ştiu că băncile au nevoie de timp pentru a se adapta. Nu cred că Europa va apăsa pe trăgaci", a adăugat analistul.
Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy s-au angajat duminică să facă tot ce va fi necesar pentru garantarea recapitalizării băncilor şi un plan pentru susţinerea în continuare a Greciei şi zonei euro până la sfârşitul acestei luni.
Publicaţia La Tribune a relatat la sfârşitul lui septembrie că germanii lucrează la un plan secret numit "Eureca". Potrivit planului realizat de consultanţi foarte influenţi în guvernul cancelarului Angela Merkel, Grecia ar trebui să includă toate activele publice într-o structură pe care să o vândă unei instituţii europene pentru 125 miliarde euro şi să-şi reducă astfel nivelul de îndatorare de la 145% din PIB la 88%.
