Criza din România a împlinit o vârstă apreciabilă. Dacă luăm luna octombrie a anului 2008 ca punct de plecare al crizei, atunci criza a împlinit 1.000 de zile de existenţa la finele lunii trecute. Econtext a realizat un bilanţ al acestor zile. Mai mult, în unele cazuri, Econtext a comparat cele 1.000 de zile ale crizei cu o perioadă similară de dinaintea crizei, cu cele 1.000 de zile anterioare crizei. Astfel, avem două perioade: octombrie 2008 – iunie 2011, respectiv, ianuarie 2006 – septembrie 2008. A comparat următorii indicatori: numărul şomerilor, evoluţia cursului de schimb, valoarea investiţiilor străine, salariul mediu net, valoarea creditelor acordate populaţiei şi companiilor, numărul de maşini noi comercializate în aceste perioade, preţul benzinei, respectiv, cotaţia petrolului la nivel internaţional. Iar concluziile sunt dramatice: nivelul creditelor acordate firmelor şi populaţiei a scăzut de 10 ori, vânzările de maşini noi s-au diminuat de 2,5 ori, investiţiile străine directe s-au redus de 2,5 ori, valutele străine s-au apreciat in corpore faţă de leu.
Şomerii, în creştere
La finele lunii septembrie a anului 2008, rata şomajului era de 4%, iar numărul şomerilor era de 352.912, după datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). La sfârşitul lunii mai 2011 erau 453.067 de şomeri înregistraţi, iar rata şomajului a fost de 4,97%. În ritmul din ultimele luni este posibil să ne aşteptăm la o scădere a şomajului de circa 30-40.000 şi în iunie. Pe ansamblu, diferenţa dintre rata şomerilor înregistraţi la începutul crizei şi cea de la finalul celor 1.000 de zile este destul de mică, sub 1 punct procentual. Totuşi, acest indicator ne poate induce în eroare. Criza a lăsat mult mai mulţi oameni fără loc de muncă, dar puţini mai beneficiază de şomaj sau sunt înscrişi în registrele ANOFM. Motivul este ştiut: mulţi angajaţi nu erau în registrele ANOFM pentru că lucrau la negru.
Salariul mediu net, o creştere explicabilă prin... şomaj
La începutul lunii octombrie din 2008, salariul mediu s-a cifrat la 1.296 lei. Totuşi, în aprilie 2011, ultima lună pentru care există date disponibile, salariul mediu se situa la 1.498 lei. Întrucât salariul mediu net nu a variat foarte mult în ultimele luni, putem presupune că, la finele lunii trecute, a înregistrat o valoare apropiată de cea din aprilie. Chiar şi aşa, rămâne un semn de întrebare: cum de a crescut salariul în timpul crizei? Răspunsul este acesta: salariul mediu nu a crescut. Dimpotrivă, a scăzut numărul angajaţilor care aveau lefuri mici şi care trăgeau acest indicator în jos. De exemplu, dacă într-o fabrică avem 200 de muncitori, iar jumătate din aceştia au un salariu de 3.000 de lei, iar ceilalţi au un salariu de 1.000 de lei, atunci salariul mediu din acea uzină este de 2.000 de lei. Totuşi, dacă vor fi concediaţi cei 100 de muncitori care au salariu de 1.000 de lei, atunci rămân doar cei care au retribuţia de 3.000 de lei. Implicit, valoarea salariului mediu a urcat. Aşa s-a întâmplat şi în economia românească: au fost concediaţi mulţi angajaţi mai slab pregătiţi şi care aveau salariu mic.
Cursul de schimb: francul s-a scumpit cu aproape 50%
Leul s-a depreciat în această perioadă faţă de toate valutele importante. Cea mai mare depreciere a avut loc în raport cu francul elveţian. Francul a crescut cu 48,5% în comparaţie cu leul, din prima zi a crizei şi până în ziua 1.000. Din nefericire, aceasta „performanţă” are impact asupra ratelor pentru cei care au contractat credite în această valută. Dar nu doar ei au fost atinşi la buzunar. Şi cei care au credite în euro au resimţit criza pe pielea lor, întrucât leul a pierdut teren şi faţă de această valută. Euro s-a apreciat cu 13,3% faţă de leu în intervalul analizat. La fel, yenul a crescut cu aproae 48%, iar dolarul s-a întărit cu 12,7%. De asemenea, preţul aurului aproape că s-a dublat: de la 74,92 de lei la 1 octombrie 2008 până la 141,72 în ultima zi a lunii iunie.
Investiţiile străine - scădere abruptă
O altă zonă zguduită bine de criză a fost cea a investiţiilor străine. În cele 1.000 de zile ale crizei, străinii au investit în România circa 9,26 miliarde de euro. Datele prezentate de Banca Naţională a României (BNR) se opresc la luna aprilie 2011, dar estimăm o sumă medie de 100 de milioane de euro pentru lunile mai şi iunie. Pentru a vedea exact unde ne situăm cu aceste investiţii, am comparat şi aici cele 1.000 de zile de criză cu perioada similară, de 1.000 de zile, dar anterioară crizei. Şi întrebarea este: câţi bani au adus investitorii străini în România în acest interval premergător crizei? Mulţi! Mai exact, 23,3 miliarde de euro. Ceea ce înseamnă de 2,5 ori mai mult. Sau, invers, au adus de 2,5 ori mai puţin în timpul crizei.
Scădere puternică a împrumuturilor
Am ajuns la un domeniu extrem de sensibil: nivelul creditării. Datele de pe luna iunie 2011 lipsesc, dar la finalul lunii mai creditul neguvernametal (contractat de populaţie şi companii) se ridica la 207,67 miliarde de lei. Cu excepţia lunii mai, tendinţa creditului neguvernamental a fost de scădere, astfel încât vom considera o valoare apropiată şi la finele lunii iunie. La finalul lunii septembrie a anului 2008, creditarea către populaţie şi firme totaliza 194,17 miliarde de lei. Ceea ce înseamnă că în această perioadă a crizei s-au acordat împrumuturi de doar 13,5 miliarde de lei. În schimb, în cele 1.000 de zile dinaintea crizei, valoarea creditului neguvernamental s-a ridicat la 133,5 miliarde de lei. Concluzia e dramatică: volumul creditelor acordate în cele 1.000 de zile de criză a scăzut de zece ori faţă de perioadă anterioară.
Vânzările de maşini au scăzut, benzina s-a scumpit
La maşini, situaţia e asemănătoare cu cea a investiţiilor străine. Astfel, în perioada crizei s-au vândut de 2,5 ori mai puţine maşini noi, faţă de intervalul corespunzător dinaintea crizei. Mai exact, între octombrie 2008 şi iunie 2011 s-au comercializat circa 325.000 de maşini. În schimb, între 1 ianuarie 2006 şi finele lunii septembrie 2008 s-au vândut 794.903 de maşini noi, după datele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). De unde rezultă că vânzările de maşini noi au scăzut de 2,5 ori în criză.
De asemenea, litrul de benzină costa 4,06 lei la începutul crizei, faţă de 5,3 lei în acest moment (este vorba despre benzina 95). Astfel, în această perioadă, benzina s-a scumpit cu 30%. În acelaşi timp, petrolul se vindea la începutul crizei cu aproximativ 80 de dolari pe baril. Mai mult, în luna octombrie 2008 s-a ieftinit până în jurul valorii de 65 de dolari pe baril. În acest moment, barilul de petrol costă 94 de dolari, cu 17,5% mai mult decât la debutul fulminant al crizei.
