Contractul de credit pentru locuinţă trebuie să includă un exemplu de calcul privind modul în care se va majora rata lunară dacă dobânda creşte cu două puncte procentuale pentru că la contracte care se pot întinde pe zeci de ani creşterile de dobândă sunt foarte probabile, iar clientul trebuie să înţeleagă riscul, consideră Banca Centrală Europeană (BCE).
Instituţia care conduce Sistemul European al Băncilor Centrale din care face parte şi BNR propune ca această obligaţie să fie înscrisă de partea băncilor în noua Directivă privind contractele de credit pentru proprietăţi rezidenţiale pregătită de Comisia Europeană.
Comisia propusese ca în contract să fie inclusă o simulare pentru variaţia dobânzii cu 1%, însă BCE consideră că imaginea nu ar fi destul de relevantă pentru client.
„În cazul în care contractul de credit este încheiat într-o perioadă cu rate mici ale dobânzii, o astfel de creştere este aproape sigură. Împrumutaţii trebuie să primească informaţii suficiente pentru a putea înţelege care ar fi impactul unei potenţiale creşteri a ratei dobânzii. În consecinţă, o modificare de 1 punct procentual are o importanţă redusă din perspectiva impactului modificărilor ratei dobânzii asupra ratelor. O creştere cu 2 puncte procentuale ar oferi o imagine mai bună a modului în care ratele ar fi afectate de creşteri ale ratei dobânzii”, scrie BCE în propunerea de amendare a proiectului de Directivă.
De la începutul crizei, clienţii cu credite din România s-au confruntat cu creşteri de dobândă şi mai mari de două puncte procentuale, iar mulţi nu au luat în calcul riscul menţionat de BCE.
Tot pentru protejarea consumatorului de credite, BCE recomandă Comisiei Europene ca Directiva să includă obligaţia băncii de a informa clientul „de regulă cu cel puţin o lună înainte” ca dobânda să fie modificată. „Informaţiile trebuie să conţină cuantumul plăţilor de efectuat după intrarea în vigoare a noii rate a dobânzii aferente creditului şi, dacă numărul sau frecvenţa plăţilor se modifică, detalii în acest sens.”
Nu în ultimul rând, în contextul dezbaterilor privind riscul creşterii creditelor în euro în ţările europene care nu fac parte din euroland, BCE propune ca în condiţiile generale din contractul de credit pentru casă să fie explicat riscul pe care clientul şi-l asumă în ipoteza creşterii cursului de schimb. BNR lucrează în prezent la noi reglementări prudenţiale privind contractarea de credite în valută de către clienţii neprotejaţi faţă de riscul valutar.
Directiva privind creditele pentru locuinţă a fost adoptată în martie de Comisia Europeană şi urmează să fie dezbătută în Parlamentul European.
Cum vrea BCE să fie protejaţi clienţii cu credite pentru casă
Contractul de credit să includă un exemplu de calcul relevant pentru modul în care valoarea ratei lunare ar fi afectată dacă dobânda creşte cu 2 puncte procentuale. Împrumutaţii trebuie să primească informaţii pentru a înţelege impactul unei creşteri de dobândă - foarte probabilă la un credit de peste 10 ani.
Banca să-l informeze pe client în legătură cu orice modificare a ratei dobânzii aferente creditului cu cel puţin 1 lună înainte ca modificarea să intre în vigoare. Informaţiile trebuie să includă cuantumul plăţilor de efectuat după intrarea în vigoare a noii dobânzi. Clientul trebuie să primească aceste informaţii cu suficient timp înainte.
Informaţiile generale din contractul de credit să includă monedele în care sunt disponibile creditele şi o explicaţie privind implicaţiile şi riscurile potenţiale pe care solicitantul şi le asumă prin contractarea unui credit în monedă străină. Clientul trebuie avertizat în legătură cu impactul unei modificări a cursului de schimb.
Instituţia care conduce Sistemul European al Băncilor Centrale din care face parte şi BNR propune ca această obligaţie să fie înscrisă de partea băncilor în noua Directivă privind contractele de credit pentru proprietăţi rezidenţiale pregătită de Comisia Europeană.
Comisia propusese ca în contract să fie inclusă o simulare pentru variaţia dobânzii cu 1%, însă BCE consideră că imaginea nu ar fi destul de relevantă pentru client.
„În cazul în care contractul de credit este încheiat într-o perioadă cu rate mici ale dobânzii, o astfel de creştere este aproape sigură. Împrumutaţii trebuie să primească informaţii suficiente pentru a putea înţelege care ar fi impactul unei potenţiale creşteri a ratei dobânzii. În consecinţă, o modificare de 1 punct procentual are o importanţă redusă din perspectiva impactului modificărilor ratei dobânzii asupra ratelor. O creştere cu 2 puncte procentuale ar oferi o imagine mai bună a modului în care ratele ar fi afectate de creşteri ale ratei dobânzii”, scrie BCE în propunerea de amendare a proiectului de Directivă.
De la începutul crizei, clienţii cu credite din România s-au confruntat cu creşteri de dobândă şi mai mari de două puncte procentuale, iar mulţi nu au luat în calcul riscul menţionat de BCE.
Tot pentru protejarea consumatorului de credite, BCE recomandă Comisiei Europene ca Directiva să includă obligaţia băncii de a informa clientul „de regulă cu cel puţin o lună înainte” ca dobânda să fie modificată. „Informaţiile trebuie să conţină cuantumul plăţilor de efectuat după intrarea în vigoare a noii rate a dobânzii aferente creditului şi, dacă numărul sau frecvenţa plăţilor se modifică, detalii în acest sens.”
Nu în ultimul rând, în contextul dezbaterilor privind riscul creşterii creditelor în euro în ţările europene care nu fac parte din euroland, BCE propune ca în condiţiile generale din contractul de credit pentru casă să fie explicat riscul pe care clientul şi-l asumă în ipoteza creşterii cursului de schimb. BNR lucrează în prezent la noi reglementări prudenţiale privind contractarea de credite în valută de către clienţii neprotejaţi faţă de riscul valutar.
Directiva privind creditele pentru locuinţă a fost adoptată în martie de Comisia Europeană şi urmează să fie dezbătută în Parlamentul European.
Cum vrea BCE să fie protejaţi clienţii cu credite pentru casă
Contractul de credit să includă un exemplu de calcul relevant pentru modul în care valoarea ratei lunare ar fi afectată dacă dobânda creşte cu 2 puncte procentuale. Împrumutaţii trebuie să primească informaţii pentru a înţelege impactul unei creşteri de dobândă - foarte probabilă la un credit de peste 10 ani.
Banca să-l informeze pe client în legătură cu orice modificare a ratei dobânzii aferente creditului cu cel puţin 1 lună înainte ca modificarea să intre în vigoare. Informaţiile trebuie să includă cuantumul plăţilor de efectuat după intrarea în vigoare a noii dobânzi. Clientul trebuie să primească aceste informaţii cu suficient timp înainte.
Informaţiile generale din contractul de credit să includă monedele în care sunt disponibile creditele şi o explicaţie privind implicaţiile şi riscurile potenţiale pe care solicitantul şi le asumă prin contractarea unui credit în monedă străină. Clientul trebuie avertizat în legătură cu impactul unei modificări a cursului de schimb.
