Băncile europene au redus accesul primăriilor şi autorităţilor regionale la credit, împiedicând derularea unei mari părţi din investiţiile în infrastructură, situaţie care agravează impasul economic din zona euro şi contribuie la şomaj, potrivit Wall Street Journal.
Autorităţile locale se ocupă de majoritatea investiţiilor publice în infrastructură, de la drumuri la canalizare şi spitale. Spre exemplu, în Franţa, primăriile şi consiliile locale sunt responsabile pentru 70% din proiectele de infrastructură. Astfel, în timp ce liderii europeni încearcă să convină măsuri de stimulare a creşterii economice şi reducere a şomajului, ajuns la maxime istorice, autotităţile locale au pierdut accesul la finanţare, din cauza neîncrederii generate de criza datoriilor de stat şi implementării noilor reguli de capital în sistemul bancar.
Autorităţile locale şi guvernele regionale din Europa se bazează pe împrumuturi bancare pentru finanţare, spre deosebire de instituţiile publice locale din Statele Unite, care emit obligaţiuni. Băncile europene reduc însă creditarea municipală în paralel cu restrângerea generalizată a operaţiunilor, încercând să scadă risurile din portofolii pentru a se adapta noilor reglementări internaţionale.
În Spania, accesul dificil la credit pentru guvernele regionale şi municipalităţi a determinat guvernul central să creeze un fond de 35 miliarde euro pentru a nu bloca activitatea economică prin neplata datoriilor către furnizorii din teritoriu.
În Franţa, primăriile şi spitalele au necesităţi anuale de finanţare de aproximativ 20-22 miliarde euro şi vor înregistra în acest an un deficit de finanţare de 10 miliarde euro, potrivit unui studiu al Asociaţiei Primarilor Francezi.
Dacă golul nu va fi acoperit cumva, situaţia economică oricum dificilă va fi agravată de pagubele suferite de mulţimea de firme şi companii de construcţii şi servicii care trăiesc aproape exclusiv din contracte cu primării şi autorităţi locale. Autorităţile locale franceze pot împrumuta bani numai pentru a finanţa investiţii, nu şi pentru plata cheltuielilor de zi cu zi. Guvernul de la Paris a promis că va acţiona ca punte pentru acoperirea deficitului de finanţare, după ce a oferit anul trecut împrumuturi de 5 miliarde euro autorităţilor locale.
Dezbaterea austeritate versus creştere care a cuprins Europa în contextul crizei datoriilor de stat contribuie la blocajul pieţelor de credit pentru primării şi autorităţi locale. Unii economişti şi politicieni consideră că municipalităţile trebuie să "strângă cureaua" simultan cu gnvernele naţionale, care au promis că îşi vor reduce deficitele bugetare şi datoriile.
Autorităţile locale sunt acuzate chiar că au risipit banii pe proiecte de infrastructură în perioade când accesul la credite era înlesnit. Spre exemplu, Franţa are 30.000 de intersecţii cu sens giratoriu, de patru ori mai multe decât Germania, multe fiind amplasate pe drumuri secundare în afara oraşelor, unde traficul nu este niciodată suficient de dens încât să justifice astfel de proiecte. Preşedintele francez Francois Hollande, învestit în luna mai, respinge ideea predecesorului său, Nicolas Sarkozy, că primăriile ar trebui să urmeze exemplul guvernului central de a nu înlocui jumătate dintre funcţionarii publici care ies la pensie. Hollande nu a indicat însă cum s-ar putea finanţa municipalităţile. Contactat de WSJ, un purtător de cuvânt al ministerului francez al Finanţelor a refuzat să comenteze.
În luna octombrie a anului trecut, grupul financiar franco-belgian Dexia a ajuns în pragul colapsului. Dexia controla 40% din piaţa de credit pentru autorităţile locale franceze. Îndopată cu obligaţiuni pe termen lung a căror achiziţie a fost finanţată prin credite pe termen scurt, Dexia a ajuns în situaţia de a nu mai găsi finanţare pe pieţe şi a fost nevoită să solicite ajutoare de stat. Banca a încetat să acorde noi împrumuturi către primării şi autorităţi locale. Fondul de 5 miliarde euro pus la dispoziţie de guvernul de la Paris a fost epuizat rapid, iar statul a decis să creeze o bancă de credite municipale sub umbrela Casei de Economii şi Consemnaţiuni şi diviziei bancare a Poştei de stat. Planurile progresează însă lent şi nu au fost încă aprobate de Comisia Europeană.
Băncile rămase pe piaţa franceză a creditelor pentru autorităţi locale sunt reticente să acorde noi împrumuturi. În trecut, municipalităţile erau văzute ca pariuri sigure pentru bănci, care ofereau finanţare de până la 30 de ani, însă noile reglementări bancare internaţionale au schimbat fundamenal ecuaţia.
Băncile europene păstrează majoritatea împrumuturilor, evitând să le grupeze la pachet în valori mobiliare spre tranzacţionare pe pieţe. Pe lângă impunerea unor rezerve de capital mai consistente pentru a acoperi riscurile din portofoliile de credit, noile reglementări internaţionale împiedică de asemenea instituţiile financiare europene să apeleze la practica tradiţională de a finanţa creditele pe termen lung prin emisiuni dese de capital. "Nu mai putem finanţa credite pe termen lung prin resurse pe termen scurt", a declarat Frederic Oudea, directorul general al Societe Generale şi preşedintele federaţiei bancare franceze.
Credit Agricole şi Caisse d'Epargne, divizia de împrumuturi municipale a grupului BPCE, au anunţat că vor limita noile credite către primării şi autorităţi locale la echivalentul sumelor încasate în contul creanţelor existente. Secretarul general al divizie regionale a Credit Agricole, Philippe Brassac, încurajează autorităţile locale să-şi plaseze depozitele la bănci, pentru a deveni din nou clienţi atractivi. Însă legea impune primăriilor să-şi ţină banii la Trezoreria Franţei.
Câteva guverne locale mari, precum cele din regiunile Parisului şi Lyonului, pot accesa direct pieţele financiare prin emisiuni de obligaţiuni. Marsilia, al treilea oraş din Franţa ca mărime, vrea să atragă astfel 150 milioane euro. "Pentru multe guverne locale, piaţa obligaţiunilor va rămâne inaccesibilă pentru mult timp", notează un director din Credit Agricole.
Majoritatea statelor europene nu oferă avantaje fiscale care să încurajeze dezvoltarea unei pieţe a obligaţiunilor municipale, precum în Statele Unite, unde dobânzile acestor instrumente sunt în majoritatea cazurilor scutite de taxe.
Unele primării franceze au trimis misiuni în China în speranţa că vor găsi finanţare. Deşi presa şi mediul online din China sugerează că opinia publică este împotriva utilizării banilor statului pentru salvarea Europei, oficialităţile de la Beijing consideră proiectele europene de infrastructură un pariu mai sigur decât obligaţiunile de stat, spun surse bancare europene cu experienţă în relaţiile cu parteneri de afaceri chinezi.
Criza din Europa a generat oportunităţi pentru investitorii chinezi. Grupul China Three Gorges Corp. a câştigat în decembrie licitaţia pentru o participaţie de 21% la compania de utilităţi Energias de Portugal. În acest an, fondul de stat China Investment Corp. a cumpărat peste 8% din compania britanică de utilităţi Thames Water.
Autorităţile locale se ocupă de majoritatea investiţiilor publice în infrastructură, de la drumuri la canalizare şi spitale. Spre exemplu, în Franţa, primăriile şi consiliile locale sunt responsabile pentru 70% din proiectele de infrastructură. Astfel, în timp ce liderii europeni încearcă să convină măsuri de stimulare a creşterii economice şi reducere a şomajului, ajuns la maxime istorice, autotităţile locale au pierdut accesul la finanţare, din cauza neîncrederii generate de criza datoriilor de stat şi implementării noilor reguli de capital în sistemul bancar.
Autorităţile locale şi guvernele regionale din Europa se bazează pe împrumuturi bancare pentru finanţare, spre deosebire de instituţiile publice locale din Statele Unite, care emit obligaţiuni. Băncile europene reduc însă creditarea municipală în paralel cu restrângerea generalizată a operaţiunilor, încercând să scadă risurile din portofolii pentru a se adapta noilor reglementări internaţionale.
În Spania, accesul dificil la credit pentru guvernele regionale şi municipalităţi a determinat guvernul central să creeze un fond de 35 miliarde euro pentru a nu bloca activitatea economică prin neplata datoriilor către furnizorii din teritoriu.
În Franţa, primăriile şi spitalele au necesităţi anuale de finanţare de aproximativ 20-22 miliarde euro şi vor înregistra în acest an un deficit de finanţare de 10 miliarde euro, potrivit unui studiu al Asociaţiei Primarilor Francezi.
Dacă golul nu va fi acoperit cumva, situaţia economică oricum dificilă va fi agravată de pagubele suferite de mulţimea de firme şi companii de construcţii şi servicii care trăiesc aproape exclusiv din contracte cu primării şi autorităţi locale. Autorităţile locale franceze pot împrumuta bani numai pentru a finanţa investiţii, nu şi pentru plata cheltuielilor de zi cu zi. Guvernul de la Paris a promis că va acţiona ca punte pentru acoperirea deficitului de finanţare, după ce a oferit anul trecut împrumuturi de 5 miliarde euro autorităţilor locale.
Dezbaterea austeritate versus creştere care a cuprins Europa în contextul crizei datoriilor de stat contribuie la blocajul pieţelor de credit pentru primării şi autorităţi locale. Unii economişti şi politicieni consideră că municipalităţile trebuie să "strângă cureaua" simultan cu gnvernele naţionale, care au promis că îşi vor reduce deficitele bugetare şi datoriile.
Autorităţile locale sunt acuzate chiar că au risipit banii pe proiecte de infrastructură în perioade când accesul la credite era înlesnit. Spre exemplu, Franţa are 30.000 de intersecţii cu sens giratoriu, de patru ori mai multe decât Germania, multe fiind amplasate pe drumuri secundare în afara oraşelor, unde traficul nu este niciodată suficient de dens încât să justifice astfel de proiecte. Preşedintele francez Francois Hollande, învestit în luna mai, respinge ideea predecesorului său, Nicolas Sarkozy, că primăriile ar trebui să urmeze exemplul guvernului central de a nu înlocui jumătate dintre funcţionarii publici care ies la pensie. Hollande nu a indicat însă cum s-ar putea finanţa municipalităţile. Contactat de WSJ, un purtător de cuvânt al ministerului francez al Finanţelor a refuzat să comenteze.
În luna octombrie a anului trecut, grupul financiar franco-belgian Dexia a ajuns în pragul colapsului. Dexia controla 40% din piaţa de credit pentru autorităţile locale franceze. Îndopată cu obligaţiuni pe termen lung a căror achiziţie a fost finanţată prin credite pe termen scurt, Dexia a ajuns în situaţia de a nu mai găsi finanţare pe pieţe şi a fost nevoită să solicite ajutoare de stat. Banca a încetat să acorde noi împrumuturi către primării şi autorităţi locale. Fondul de 5 miliarde euro pus la dispoziţie de guvernul de la Paris a fost epuizat rapid, iar statul a decis să creeze o bancă de credite municipale sub umbrela Casei de Economii şi Consemnaţiuni şi diviziei bancare a Poştei de stat. Planurile progresează însă lent şi nu au fost încă aprobate de Comisia Europeană.
Băncile rămase pe piaţa franceză a creditelor pentru autorităţi locale sunt reticente să acorde noi împrumuturi. În trecut, municipalităţile erau văzute ca pariuri sigure pentru bănci, care ofereau finanţare de până la 30 de ani, însă noile reglementări bancare internaţionale au schimbat fundamenal ecuaţia.
Băncile europene păstrează majoritatea împrumuturilor, evitând să le grupeze la pachet în valori mobiliare spre tranzacţionare pe pieţe. Pe lângă impunerea unor rezerve de capital mai consistente pentru a acoperi riscurile din portofoliile de credit, noile reglementări internaţionale împiedică de asemenea instituţiile financiare europene să apeleze la practica tradiţională de a finanţa creditele pe termen lung prin emisiuni dese de capital. "Nu mai putem finanţa credite pe termen lung prin resurse pe termen scurt", a declarat Frederic Oudea, directorul general al Societe Generale şi preşedintele federaţiei bancare franceze.
Credit Agricole şi Caisse d'Epargne, divizia de împrumuturi municipale a grupului BPCE, au anunţat că vor limita noile credite către primării şi autorităţi locale la echivalentul sumelor încasate în contul creanţelor existente. Secretarul general al divizie regionale a Credit Agricole, Philippe Brassac, încurajează autorităţile locale să-şi plaseze depozitele la bănci, pentru a deveni din nou clienţi atractivi. Însă legea impune primăriilor să-şi ţină banii la Trezoreria Franţei.
Câteva guverne locale mari, precum cele din regiunile Parisului şi Lyonului, pot accesa direct pieţele financiare prin emisiuni de obligaţiuni. Marsilia, al treilea oraş din Franţa ca mărime, vrea să atragă astfel 150 milioane euro. "Pentru multe guverne locale, piaţa obligaţiunilor va rămâne inaccesibilă pentru mult timp", notează un director din Credit Agricole.
Majoritatea statelor europene nu oferă avantaje fiscale care să încurajeze dezvoltarea unei pieţe a obligaţiunilor municipale, precum în Statele Unite, unde dobânzile acestor instrumente sunt în majoritatea cazurilor scutite de taxe.
Unele primării franceze au trimis misiuni în China în speranţa că vor găsi finanţare. Deşi presa şi mediul online din China sugerează că opinia publică este împotriva utilizării banilor statului pentru salvarea Europei, oficialităţile de la Beijing consideră proiectele europene de infrastructură un pariu mai sigur decât obligaţiunile de stat, spun surse bancare europene cu experienţă în relaţiile cu parteneri de afaceri chinezi.
Criza din Europa a generat oportunităţi pentru investitorii chinezi. Grupul China Three Gorges Corp. a câştigat în decembrie licitaţia pentru o participaţie de 21% la compania de utilităţi Energias de Portugal. În acest an, fondul de stat China Investment Corp. a cumpărat peste 8% din compania britanică de utilităţi Thames Water.
