Producţia de vin a României va fi cu 10-15% mai mare în acest an faţă de anul trecut, până în jurul cantităţii de 3,6 milioane de hectolitri, iar din punct de vedere calitativ vinul românesc din producţia anului 2017 va fi unul de excepţie, susţine directorul Patronatului Naţional al Viei şi Vinului, Ovidiu Gheorghe.
"Vinul românesc din producţia acestui an va fi unul de excepţie din punct de vedere calitativ, ideal pentru învechirea în vinotecile cramelor şi ale iubitorilor de vin. Cu siguranţă, vinurile româneşti vor obţine distincţii numeroase la concursuri internaţionale datorită calităţii, pentru că 2017 este an de vinotecă pentru vinul românesc", a declarat Ovidiu Gheorghe.
În ceea ce priveşte producţia de vin, reprezentantul patronatului estimează pentru acest an o creştere la nivel naţional cu 10 — 15% faţă de producţia din 2016, până la un total de 3,6 milioane hectolitri de vin.
"Spre deosebire de anul precedent, îngheţul de la sfârşitul lunii aprilie şi grindina nu au afectat suprafeţe semnificative cultivate cu viţă de vie la nivel naţional şi nici nu a existat presiune din punct de vedere fitosanitar", precizează Ovidiu Gheorghe.
Potrivit datelor PNVV, cea mai mare creştere a producţiei de struguri pentru vin este estimată în regiunea Munteniei, zona viticolă Dealu Mare, cu circa 20% mai mult în acest an faţă de anul anterior, dar şi în Dobrogea, unde estimările actuale arată un plus de 15 — 20%. La fel, podgoriile din Moldova, zona de nord (Cotnari) şi zonele Iaşi/Vaslui şi Bohotin estimează că vor avea o producţie de struguri mai mare cu 10%, în timp în zona de sud (Vrancea) a Moldovei producţiile pot fi cu 15% mai mari în acest an comparativ cu 2016.
Producătorii de vin estimează pentru regiunea Transilvaniei şi cea a Banatului o creştere a producţiei de struguri cu circa 10% în 2017 faţă de 2016.
Pentru regiunea Olteniei, zona Segarcea, creşterea este de 15%, în Sâmbureşti şi Mehedinţi, un plus de 10 — 15%, iar în zona Corcova, estimările actuale arată o producţie de struguri mai mare cu circa 10% în acest an comparativ cu anul trecut.
În aceste an, culesul strugurilor a început mai devreme, în jurul datei de 15 august, în zona viticolă Mehedinţi (Oltenia), iar în 20 august a debutat în regiunea Banatului, dar şi în cea a Olteniei, respectiv în zonele Corcova şi Sâmbureşti. În regiunea Moldovei, zona de nord (Cotnari) culesul a început în jurul datei de 25 august, iar pe zona de sud (Vrancea) în jurul datei de 28 august. De asemenea, în zona Segarcea (Oltenia) şi în regiunea Dobrogei culesul a debutat în prima zi a lunii septembrie, iar pe 4 septembrie în zona Iaşi/Vaslui (Moldova). Culesul strugurilor va începe cel mai târziu în regiunea Transilvaniei, respectiv în jurul datei de 15 — 20 septembrie 2017.
Anul trecut, România a obţinut o producţie de vin de 3,267 milioane de hectolitri, cu 10% mai mică decât în 2015 (3,627 milioane de hectolitri) şi faţă de anul 2014, când s-au produs 3,75 milioane de hectolitri, şi faţă de 2013, când s-a înregistrat o producţie record de 5,11 milioane de hectolitri, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Agriculturii.
România a exportat anul trecut în ţările intra şi extracomunitare 12.900 tone de vin, însă a importat de aproape patru ori mai mult, respectiv 50.200 tone. Exporturile de vinuri au adus încasări de 20,5 milioane de euro, în timp ce valoarea importurilor de vin s-a ridicat la 47,5 milioane de euro în anul 2016, arată MADR.
La nivel european, Franţa estima, la finele lunii august, diminuarea producţiei de vin cu 18% în acest an comparativ cu 2016, în principal din cauza valului de frig care a afectat bazinele viticole în primăvară.
"Recolta de vin ar putea să fie una de 37,2 milioane de hectolitri în 2017, adică un nivel inferior cu 18% celui din 2016 şi cu 17% sub media din ultimii cinci ani", a precizat Ministerul francez al Agriculturii.
În schimb, specialiştii estimează că din punct de vedere calitativ, anul 2017 va fi unul excepţional pentru vinul franţuzesc.
Potrivit cifrelor publicate în primăvară de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (OIV), vremea nefavorabilă din multe regiuni a fost principalul motiv pentru care producţia mondială de vin a scăzut cu 3% în 2016, până la 267 milioane hectolitri. Cu o producţie de 50,9 milioane hectolitri, Italia şi-a confirmat poziţia de cel mai mare producător mondial de vin, urmată de Franţa (43,5 milioane) şi Spania (39,3 milioane).
Consumul anual de vin în România este de 25 de litri pe cap de locuitor şi reprezintă doar jumătate din consumul ţărilor dezvoltate, care se ridică la peste 50 de litri/locuitor.
