Primele semne arată că avem un an agricol bun, cu producţii peste nivelul sezonului trecut. În mod normal, când lucrurile merg bine într-un sector economic, atunci şi angajaţii din domeniul respectiv ar trebui să se bucure de câştiguri salariale mai mari. Sau, măcar, în regiunile unde un anumit domeniu economic este mai dezvoltat decât în alte zone, atunci salariile ar trebui să fie diferenţiate, cu valori mai ridicate pentru regiunile mai dezvoltate. Pe scurt, când afacerile merg bine, trebuie să se vadă şi în buzunarele angajaţilor. Aşa spune o lege nescrisă a economiei. Din păcate, acest lucru nu este valabil şi în ţara noastră. Cel puţin nu în sectorul agricol. Salariile agricultorilor nu depind de producţiile ridicate şi nici de zonele cu potenţial agricol ridicat.
Econtext a realizat o analiză despre salariul mediu al angajaţilor din sectorul agricol: a realizat o hartă cu salariul mediu al agricultorilor din fiecare judeţ al României şi, în plus, a ierarhizat aceste judeţe pentru a vedea unde câştigă agricultorii cei mai mulţi/puţini bani. Trebuie spus că datele sunt valabile pentru luna aprilie a anului 2011, acestea fiind ultimele date disponibile, fiind luate în calcul şi activităţile de silvicultură, vânătoare, pescuit etc.
Prima concluzie este că salariile agricultorilor nu sunt mai mari în zonele cu potenţial agricol mai mare sau unde sunt producţii mai mari. De altfel, este foarte greu de găsit un criteriu care să explice diversitatea salarială din domeniul agricol.
De exemplu, Vâlcea este pe a patra poziţie în topul naţional al salariilor încasate de agricultori în condiţiile în care în Vâlcea cea mai mare parte a populaţiei ocupate activează în domeniul serviciilor, spre deosebire de judeţele Olt şi Mehedinţi, unde cea mai mare parte a populaţiei se ocupă cu agricultură. Iar Olt este pe locul 13, în timp ce Mehedinţi este pe poziţia 39 în topul salariilor încasate de persoanele care lucrează în agricultură.
De asemenea, nici Câmpia Bărăganului, renumită pentru bazinul ei agricol, nu excelează la capitolul financiar. Astfel, fermierii din Brăila sunt pe poziţia 27 după leafa pe care o primesc, cei din Ialomita pe locul 28 şi cei din Călăraşi pe 38.
O a doua concluzie este accea că nu contează nici suprafaţă judeţelor. Timiş, care are cea mai mare suprafaţă din toate judeţele ţării, este abia pe poziţia 7 în topul naţional.
În concluzie, nu există un criteriu general valabil pentru diferenţele salariale ale agricultorilor din România.
1.344 lei - salariul mediu în agricultura gălăţeană
Surprinzător, salariul mediu al agricultorilor din Sibiu este cel mai ridicat din toate judeţele ţării. Sibienii din sectorul agricol au câştigat, în medie, 1.381 lei în luna aprilie, fiind pe prima poziţie în ţară. A doua poziţie este deţinută de Galaţi, unde agricultorii au câştigat, în medie, 1.344 lei în aprilie, iar pe locul trei vin sucevenii, cu un salariu mediu de 1.329 lei pe lună.
La polul opus, cele mai mici salarii sunt în Harghita şi Covasna, două dintre cele mai sărace judeţe din ţară. Agricultorii din Harghita au avut un câştig salarial de 892 de lei, în timp ce angajaţii din domeniul agricol din judeţul Covasna au avut un salariu de 853 de lei.
