România ar trebui să renunţe pentru moment la proiectul adoptării euro, pentru că nu este credibilă, în condiţiile în care zona euro se redefineşte şi nicio altă ţară nu vorbeşte de aderare, apreciază directorul general ING Bank, Mişu Negriţoiu, pentru care obiectivul 2015 este cel puţin naiv.
"Noi învăţăm din asta (experienţa Greciei - n.r.), adică ne uităm la Grecia şi zicem: când au adoptat euro a fost un proces de window dressing şi au mai ajustat nişte cifre, ca să se încadreze în criteriile de la Maastricht. Noi am învăţat ceva din asta? Până la urmă menţinem aceleaşi obiective pe care le aveam înainte de recesiune. Deci lumea este în frământare, se schimbă complet şi noi ne menţinem proiectul de adoptare a euro în 2015. E mai puţin naiv?", a declarat Negriţoiu.
Directorul ING a respins categoric realismul datei de aderare 2015 propus de autorităţile române - "nici vorbă" -, afirmând chiar că nu mai vede rostul de a menţine programul de aderare la euro, deşi înţelege raţiunea autorităţilor. "Cred că nici asta nu mai are sens (ca România să-şi mai propună aderarea - n.r.), dar eu ştiu, înţeleg de ce se menţine obiectivul, pentru că el se menţine ca o ancoră, ca să nu zic sperietoare, pentru programele interne, pentru că altfel, probabil, se intră în cheltuieli fără limită", a continuat Negriţoiu.
Întrebat de ce ar trebui să nu se mai vorbească despre programul de aderare, Negriţoiu a sugerat că o astfel de poziţie poate discredita, explicând că nici state mai avansate din punct de vedere al convergenţei nu mai discută despre adoptarea monedei unice, în condiţiile în care zona euro se află în transformări, se redefineşte şi are evident nevoie de un alt act politic pentru a se decide extinderea. "Euro a fost construit în ciuda tuturor slăbiciunilor pe care le are sistemul, pentru că adoptarea unei monede unice ar trebui să fie ultima fază a unui proces de integrare economică. Pornind de la integrare economică, guvernanţă economică, politici fiscale comune şi în sfârşit monedă comună. Procesul a fost inversat tocmai pentru că el este de natura politică şi trebuie să pună presiune pe celelalte etape ale integrării. Acum se vorbeşte despre guvernanţă economică, se vorbeşte despre ajustarea politicilor fiscale, care este extrem de complicată", a arătat Negriţoiu. El crede că politicienii europeni realizează acum aceste probleme şi a amintit că încă de la adoptarea euro au existat critici ale proiectului, mai ales de peste Ocean, care au spus că sunt slăbiciuni, nu este comparabil cu dolarul american. "Acum se rediscută acest proiect. Dacă se rediscută, este dispus cineva ca să stea la masă acum să discute candidatura României, în condiţiile în care nicio altă ţară din UE nu-şi propune acum, nimeni nu mai are un plan, că este Cehia, că este Polonia, că este o altă ţară, să adopte euro în 2015. Dacă vroiai să adopţi euro în 2015, acum trebuiau începute discuţiile", a conchis Negriţoiu.
Premierul Emil Boc a anunţat chiar în urmă cu o săptămână că România menţine anul 2015 drept ţintă pentru aderarea la zona euro şi se va concentra pentru a păstra nivelul deficitului, al datoriei publice şi al inflaţiei în limitele stabilite conform prevederilor europene pentru îndeplinirea acestui obiectiv.
Guvernul şi Banca Naţională au decis, la începutul lunii mai, să menţină anul 2015 ca obiectiv de aderare la zona euro, ceea ce din punct de vedere tehnic nu înseamnă neapărat data de 1 ianuarie. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, le-a spus la acea dată politicienilor din coaliţia de guvernământ că cel mai potrivit ar fi ca moneda naţională să circule în paralel cu euro până în decembrie 2015.
Isărescu a apreciat că schimbarea ţintei de aderare la zona euro ar fi încurajat politicienii să spună că mai este timp pentru reforme şi să amâne aplicarea lor. Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, declara la rândul său că românii sunt "admirabil de nepregătiţi" pentru adoptarea euro, dar că amânarea nu este o rezolvare.
Înainte de a intra în zona euro, o ţară trebuie să respecte criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht (deficitul bugetar nu poate depăşi 3% din PIB, datoria publică trebuie limitată sub 60% din PIB, iar inflaţia să nu depăşeascăn cu 1,5% media celor mai performante ţări din zona euro) şi să se afle timp de doi ani în ERM-2, în cadrul căruia moneda naţională să fluctueze într-un interval de plus-minus 15% faţă de euro.
