64% dintre români cred că Uniunea Europeană ar trebui să dispună de mai multe fonduri pentru a putea depăşi consecinţele pandemiei de COVID-19, cu opt puncte procentuale peste media UE, iar 77% dintre români (68% la nivelul UE) cred că UE ar trebui să aibă mai multe competenţe pentru a gestiona crize de acest gen, potrivit unui eurobarometru dat publicităţii zilele trecute de Parlamentul European, informează Agerpres.
Potrivit sondajului realizat în perioada 11 - 29 iunie 2020, pe un eşantion de 1050 de respondenţi în România şi 24.798 în UE 27, 29% dintre români sunt total de acord că UE ar trebuie să aibă mai multe competenţe pentru a depăşi crize precum pandemia de coronavirus, iar 48% tind să fie de acord. Cu un procent de 77 de răspunsuri afirmative, România se află pe locul al nouălea în UE din acest punct de vedere, după Portugalia şi Luxemburg (87% în ambele), Cipru (85%), Malta (84%), Estonia (81%), Irlanda (79%), Italia şi Grecia (78% în ambele).
De asemenea, indică eurobarometrul, 64% dintre români cred că UE ar trebui să dispună de mai multe mijloace financiare pentru a depăşi consecinţele pandemiei, faţă de 56% media UE. La acest capitol pe primele locuri se află Grecia (79 %), Cipru (74 %), Spania şi Portugalia (ambele cu 71 %).
Întrebaţi pe ce ar trebui să fie cheltuit în acest context bugetul UE, cei mai mulţi români au răspuns sănătate publică (63%), relansare economică şi noi oportunităţi pentru afaceri (43%), educaţie, instruire şi cultură (42%), ocupare profesională şi afaceri sociale (36%), agricultură şi dezvoltare rurală (32%). Pe de altă parte, mai puţini dintre români cred că banii europeni ar trebui să meargă pe chestiuni legate de imigraţie (3%), infrastructură digitală (8%) sau apărare şi securitate (13%).
Şi cetăţenii europeni în general au plasat sănătatea publică pe primul loc. 55% dintre respondenţi consideră că este cel mai important domeniu în care să se facă cheltuieli, plasându-se pe primul loc în 17 state membre ale Uniunii. Următoarele domenii în ordinea importanţei sunt redresarea economică şi noile oportunităţi pentru afaceri (45%), locurile de muncă şi chestiunile sociale (37%), precum şi combaterea schimbărilor climatice (36%).
În Italia (58%), Slovenia (55%) şi Lituania (54%), finanţarea redresării economice se află pe primul loc. Cetăţenii din Austria (48%) şi Danemarca (45%) consideră că principala prioritate a Uniunii trebuie să fie continuarea luptei împotriva schimbărilor climatice, în timp ce pentru Slovacia (63%), Croaţia (58%) şi Finlanda (46%), locurile de muncă şi chestiunile sociale sunt prioritare.
Întrebaţi dacă au auzit, văzut sau citit materiale despre măsurile luate de UE pentru a răspunde pandemiei de Coronavirus, 44% dintre români au răspuns afirmativ, faţă de 36% media UE. De asemenea, 42% dintre români au spus că au auzit despre aceste măsuri, dar nu ştiu care sunt (40% UE 27).
La întrebarea cât de satisfăcuţi de măsurile luate până acum de UE împotriva pandemiei de coronavirus, 9% dintre români au spus că sunt foarte satisfăcuţi şi 50% destul de satisfăcuţi, faţă de 7% şi respectiv 43% la nivelul UE.
Potrivit noului eurobarometru, 9% dintre români au spus că sunt foarte satisfăcuţi de gradul de solidaritate al statelor UE în combaterea pandemiei, iar 39% au indicat că sunt destul de satisfăcuţi. Nivelul de mulţumire din acest punct de vedere este mai redus la nivelul UE, cu 5% foarte mulţumiţi şi 34% destul de satisfăcuţi.
Deşi puţin peste jumătate dintre respondenţii din întreaga Uniune (53%) nu sunt satisfăcuţi de solidaritatea demonstrată între statele membre în timpul pandemiei, în medie 39% dintre cetăţenii Uniunii declară că sunt satisfăcuţi. Procentul a crescut în medie cu 5 puncte procentuale din aprilie 2020. Creşterea cea mai mare a fost înregistrată în Portugalia şi Spania (ambele cu + 9 puncte procentuale), Germania, Grecia, România şi Slovacia (cu circa + 7 puncte fiecare).
Întrebaţi cu ce dificultăţi s-au confruntat de la începutul pandemiei, cei mai mulţi români au răspuns că au fost nevoiţi să-şi folosească economiile personale mai rapid decât plănuiau (32%), că au avut dificultăţi în a plăti chiria, facturile sau creditele bancare (23%), că s-au confruntat cu şomaj sau şomaj parţial (22%) sau că au pierdut din venit (22%). Numai 3% dintre români au spus că s-au confruntat cu o situaţie de faliment, la fel ca şi la nivelul UE 27.
La nivelul UE, într-o proporţie rămasă practic neschimbată din aprilie, 57% dintre respondenţi declară că au avut dificultăţi financiare de natură personală. "Pierderea veniturilor" este prima dificultate menţionată (28%), fiind o problemă vitală în 21 de state membre. Cele mai mari cifre s-au înregistrat în Ungaria şi Spania (ambele 43%), Bulgaria şi Grecia (ambele 41%), precum şi în Italia (37%).
S-au schimbat semnificativ şi sentimentele respondenţilor în timpul crizei, se menţionează într-un comunicat al PE. Cetăţenii din 15 state membre UE au ales cuvântul "speranţă" (41% în total) pentru a-şi descrie starea emoţională actuală. Acest sentiment devine aproape la fel de răspândit ca cel de "nesiguranţă", menţionat de 45% dintre respondenţi - o scădere cu 5 puncte procentuale comparativ cu luna aprilie (50%).
Toate sentimentele negative au scăzut: "teamă" (17 %, -5), "frustrare" (23 %, -4), "neajutorare" (21 %, -8), în timp ce sentimentele de "încredere" au crescut cu 3 puncte procentuale la 24% şi "întrajutorare" cu 2 puncte la 16% în medie în UE.
