Săptămâna trecută, timp de două zile, oraşul nostru a fost gazda reuniunii transfrontaliere a unor specialişti din cinci ţări (Germania, România, Ucraina, Republica Moldova, Gabon – un reprezentant al Comunităţii Economice a Statelor Central Africane) care şi-au axat activitatea pe stabilirea soluţiilor pe care le impun în aceste timpuri apele, pericolele pe care le reprezintă, astfel încât comunităţile să fructifice beneficiile pe care le aduc şi să diminueze potenţialul distructiv.
Workshop-ul transfrontalier România – Moldova „DANUBE DIALOG”, cu tema „Abordări transfrontaliere ale aspectelor legate de apa şi biodiversitate în Prutul Inferior” s-a desfăşurat în perioada 7–8 aprilie la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi. Evenimentul face parte dintr-un program mai amplu (NatuRegio_floodplains) de formare profesională pentru experţi care lucrează în domeniul managementului ariilor naturale protejate şi al apei, ce include ţări din Europa Centrală şi de Est. Coordonatorii - Academia pentru Conservarea Naturii Alfred Toepfer din Germania, are ca partener de proiect WWW Programul Dunăre – Carpaţi, finanţat de Fundaţia Alfred Toepfer F.V.S., Fundaţia Federală Germană pentru Mediu şi Fundaţia pentru Protecţia Mediului Michael Otto.
În cele două zile de dialog, experţii prezenţi la manifestare s-au împărţit în trei grupe de lucru care au dezbătut în paralel aspecte legate de necesitatea protejării biodiversităţii şi managementul apelor din zona Dunării: grupa de biodiversitate, grupa de turism-comunicare şi grupa de management al apelor. Au fost luate în calcul diferenţele de legislaţie dintre ţările participante la colocviu şi au fost identificate măsurile care trebuie demarate pentru a se putea pune bazele unui grup de lucru comun, la nivel internaţional, format din factori implicaţi direct în domeniul mediului şi protejării naturii.
Inundaţiile generate de ploi abundente, tot mai frecvente în ultimii ani, au adus mai multe comunităţi în pericolul distrugerii lor de către ape. Situaţia a generat două soluţii la nivel european: în Olanda au fost construite rezervoare artificiale, iar cea de a doua soluţie, preferată de tot mai mulţi experţi, este mărirea spaţiului rezervat râurilor, prin mutarea digurilor şi chiar prin relocări ale unor localităţi, astfel încât să poată fi prevenite ameninţările distrugerii unor comunităţi existente în prezent.
Cristian Rusu, din cadrul „Apelor Române”, a precizat că Ministerul Mediului românesc optează la rândul său pentru cea de-a doua soluţie, iar în prezent realizează evaluarea strategică a planului de amenajare a bazinelor hidrografice. În plus, şi-a exprimat speranţa că în circa 2-3 luni acest plan va putea intra efectiv în aplicare.
Dr. Gabriela Patriche, coordonatorul workshop-ului din partea Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi a declarat la finalizarea lucrărilor: „A fost o acţiune benefică, în urma căreia am ajuns la o conluzie comună, aceea de dezvoltare durabilă a zonei Prutului Inferior prin protejarea biodiversităţii şi controlul apelor pentru prevenirea inundaţiilor. Apa este o sursă de viaţă atât pentru biodiversitate dar şi pentru noi, oamenii. O zonă aridă duce la un deficit de ordin economic şi social, pe lângă periclitarea biodiversităţii. Faptul că ne-am reunit la Galaţi specialişti şi experţi din cinci ţări este un semnal pozitiv în ceea ce priveşte şansele de conservare a zonei Prutului Inferior într-un stadiu propice atât omului cât şi biodiverităţii”.
