După cum se ştie, efectele fenomenului de tasare au apărut prima oară în 2010, când la Elice, pe artera rutieră, s-a format o groapă imensă, de zece metri adâncime, pentru acoperirea căreia Primăria Galaţi lucrează şi în prezent.
În ultimii 7 ani, diverse alte zone ale falezei au fost afectate de tasare, fenomen analizat în 2014 într-un studiu al Academiei Române (pentru care Primăria Galaţi a cheltuit 347.000 de lei) în care s-a observat o deplasare cu 10 mm a malului Falezei, în decurs de o lună. Studiul a mai indicat şi motivele pentru care apare fenomenul de tasare: lucrările de proastă calitate de reabilitare a reţelei de apă şi canalizare, desfăşurate în perioada 2008-2011, prin programul european ISPA, nivelul ridicat al pânzei freatice, solul din loess al Galaţiului, vechile conducte de apă şi canalizare pentru care administraţia nu are hărţi exacte şi umpluturile cu pământ realizate în anii '60, când s-a construit faleza.
Alţi specialişti consideră că tasarea a apărut şi din cauza lipsei unui dig de apărare, de-a lungul falezei inferioare a Dunării, care să nu mai permită inundarea acesteia ori de câte ori este viitură pe fluviu, dar şi tăierea arborilor de pe taluzul falezei.
Ritmul de tasare a falezei a îngrijorat şi societatea civilă. Astfel, Asociaţia „Galaţi, oraşul meu” a organizat anul trecut şi o dezbatere publică intitulată ”Faleza gălăţeană, în pericol de tasare”. La dezbatere au fost invitaţi pentru a prezenta studiul de expertiză a fenomenului de tasare a falezei superioare a Dunării şi soluţiile de consolidare a taluzurilor realizat în 2012, autorii acestuia, respectiv prof.dr.ing. Eugen Luca şi conf.dr.ing. Victor Dumitrescu, ambii din Bucureşti. Totodată, au fost invitaţi la discuţii şi au participat factorii decizionali din cadrul Primăriei Galaţi şi Prefecturii Galaţi. Specialistul în domeniu invitat al Primăriei Galaţi a fost prof.univ.dr.ing. Manole-Stelian Şerbulea, de la Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti, care a prezentat concluziile studiului din 2014 şi expertizei hidrogeotehnice cu privire la Faleza Dunării, în zona Bulevardului Marii Uniri, Parcul de la „Elice” şi zona blocurilor „P”.
Printre soluţiile tehnice recomandate a fost construirea, prin tehnologia de foraj dirijat, a unui sistem de drenare în apropierea „crestei” taluzului şi pe nivelul imediat următor, pentru ca apa infiltrată să fie evacuată în Dunăre – lucrări care nici măcar nu au fost începute.
Acum, plecând de la o nouă zonă în care malul falezei s-a tasat, Asociaţia „Galaţi, oraşul meu” a făcut un apel public la administraţia locală pentru a lua măsuri în acest sens. “Asociaţia a susţinut în permanenţă necesitatea consolidării şi modernizării falezei. De altfel, tasarea acesteia este accelerată, observându-se cu ochiul liber peste tot. Banda 1 de circulaţie şi trotuarul au deja o diferenţă de nivel pe segmentul Parcul Viva-Blue Aqua (zona trecerii de pietoni de după blocurile Viva). Sunt necesare fonduri guvernamentale pentru consolidare, este vorba despre securitatea locuitorilor oraşului”, a transmis asociaţia pe o pagină de socializare.
Totuşi, lucrurile nu sunt deloc simple când vine vorba de costuri. Raluca Ardean, purtător de cuvânt al Primariei Galaţi, ne-a declarat: “Primăria intenţionează să consolideze Faleza Dunării, însă valoarea lucrărilor este foarte mare, de peste 80 de milioane de euro. Din acest motiv, administraţia locală a solicitat Guvernului alocarea de fonduri pentru a începe aceste lucrări. Evident că administraţia caută şi soluţii pentru o finanţare europeană, însă deocamdată nu există axe de finanţare pentru aşa ceva”.
