Cine ajunge, în această perioadă, în sectorul “Flora şi Vegetaţia României” de la Complexul Muzeal de Ştiintele Naturii Galaţi va descoperi, nu fără surpriză, un grup de tineri care fac gume, râd şi care, cu mare entuziasm, amestecă, cu picioarele goale, apă, cu lut, cu paie şi cu nisip. Un amestec denumit cob, dar care seamănă cu cel necesar pentru chirpicii cu care se construiau, odinoară, casele la ţară. Cei care amestecă, tradiţional, cu picioarele goale, lutul cu apa şi paiele sunt voluntarii asociaţiei nonguvernamentale “Centrul de Resurse Pentru Dezvoltare 2020”, care implementează,, la Grădina Botanică din Galaţi proiectul “La Zăvoi”. Proiectul vizează renaturarea unei locaţii din interiorul Grădinii Botanice Galaţi, cu o suprafaţă totală de 400 mp, şi punerea ei în valoare pentru a prezenta publicului vizitator elementele de ecosistem al zonelor umede aşa cum existau ele în interiorul şi în jurul municipiului Galaţi până acum 30 de ani. Spaţiul tematic nou creat va reconstitui identitatea naturală specifică întregului spaţiu urban de pe malul Dunării.
Pentru construcţia clădirilor de cercetare din proiect au venit, la Galaţi, tocmai din Ţara Haţegului, Voluntarii pentru Geoparc. Aceştia le-au împărtăşit gălăţenilor experienţa pe care au dobândit-o, anul trecut, când au realizat, la Densuş, proiectul „Casa Vulcanilor”. “Lecţia” cea mai de preţ predată de cei din Haţeg gălăţenilor este fabricarea cob-ului, material de construcţie din lut, paie, nisip şi apă, cu care se pot construi clădiri ecologice.
“Şi noi, la rândul nostru, am învăţat acest meşteşug de la o altă asociaţie, Asociaţia «Satul de Lut» din Satul Mare, asociaţie care a derulat cu noi, anul trecut, proiectul «Casa Vulcanilor». Acum noi am venit la Galaţi să le împărtăşim celor de aici experienţa pe care noi am acumulat-o anul trecut la proiectul casa Vulcanilor, iar gălăţenii ne împărtăşesc, în contrapartidă, experienţa lor în realizarea, anul trecut, a proiectului «Grădina Senzorială», pentru ca şi noi să realizăm, acasă, proiectul «Livada senzorială». Despre cob ce pot să spun? Spre deosebire de chirpici, unde amestecul se toarnă în nişte forme şi se fac cărămizi, cobul se toarnă direct, ca un perete, deci e o structură compactă. În rest, e la fel de ecologic precum este şi cărămida din chirpici. Construcţiile din acest material sunt răcoroase vara şi călduroase iarna”, a spus Cristi Ciobanu, voluntar la Geoparcul Ţara Haţegului.
“Este foarte fain, e distractiv să amesteci cu picioarele goale lutul cu nisip şi... este bun şi la piele. Mă bucur că m-am implicat în acest proiect pentru că aşa m-am detaşat de computer şi telefonul mobil, de care eram practic lipită toată ziua”, spune Delia, de 13 ani, o voluntară care a venit şi ea la Galaţi pentru a le arăta voluntarilor de aici tehnica de pregătire a cob-ului.
“Învăţăm de la partenerii noştri, după care continuăm proiectul. Toată vara vom lucra aici, la amenajarea zonei, şi chiar vom atrage voluntari care să se implice în astfel de lucrări”, spune Camelia Epure, membru al Centrului de Resurse Pentru Dezvoltare 2020.
“Când îi văd, îmi aduc aminte de cum construiau bunicii noştri casele... Şi acum am o casă bătrânească din chirpici, la ţară, şi este foarte bună. Este foarte răcoroasă vara! E bine că tinerii din ziua de astăzi păstrează tradiţiile, nu trebuie să uităm meşteşugurile din vechime. I-am arătat şi explicat şi nepoţelului meu, cu care am venit aici, să ştie şi el ce este asta!”, spune Ilinca Petre, o pensionară care i-a descoperit pe voluntarii de la Grădina Botanică în timp ce lucrau la proiect.
