Un stil de viaţă din care mişcarea mai degrabă lipseşte, iar alimentaţia este cauză de îmbolnăvire. Cam acesta este contextul în care rata de creştere a afecţiunilor cardiovasculare şi neurologice este în creştere atât de mult încât până şi în noul contract cadru din Sănătate s-au prevăzut programe complexe de prevenţie. Numai la Spitalul de Urgenţă Galaţi, din cele circa 89.000 de persoane care ajung anual la Unitatea de Primiri Urgenţă, jumătatea care necesită internarea prezintă afecţiuni cardiovasculare şi/sau neurologice. „Aveam numai la sfârşitul anului trecut în Galaţi 56.149 de cazuri de hipertensiune arterială, peste 20.000 de cardiopatii ischemice şi o adevărată avalanşă de cazuri de obezitate”, a precizat dr. Valentin Boldea, purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi.
Spitalul Clinic de Urgenţă Galaţi, prin secţiile sale de Neurologie, Cardiologie şi Diabet şi Boli Nutriţionale, duce greul în judeţ, şi nu numai, în ceea ce priveşte cazuistica de natură cardiovasculară. Asta deoarece medicii spun că şi la baza unor afecţiuni neurologice apar probleme cardiovasculare iar obezitatea, care acum nu mai este considerată simptom ci boală de sine stătătoare, are implicaţii neurologice şi cardiovasculare. „Cele mai multe internări, din punct de vedere al cazuisticii, sunt cele ale persoanelor care au afecţiuni de natură neurologică şi cardiovasculară. Nu doar numărul mare al celor care suferă de afecţiuni cardiovasculare şi neurologice ne interesează, dar ne îngrijorează şi numărul mare de obezi, peste 4.200 de cazuri, cât şi numărul mare de diabetici, 15.000 de cazuri în evidenţă şi 600 noi cazuri anual. Accidentele rutiere şi agresiunile sunt cele care, ca număr, vin după aceste afecţiuni în ceea ce priveşte diagnosticele la internare. În ceea ce priveşte bolnavii, am dori ca aceştia să nu mai meargă direct în Urgenţă dacă nu au o afecţiune acută. Excepţie fac cazurile de viaţă şi de moarte. În rest, medicul de familie este cel care trebuie consultat iniţial”, a spus dr. Mihaela Debita, directorul Spitalului de Urgenţă Galaţi.
Medicul de familie - manager de caz, nu birocrat
Creşterea numărului de afecţiuni cardiovasculare a fost atât de mare, încât până şi autorităţile au schimbat legislaţia medicală. „Pentru prima oară, contractul cadru precizează că trebuie făcute controale preventive la pacienţi, inclusiv la cei tineri. În acest pachet de servicii preventive care trebuie făcut de către medicul de familie intră încadrarea pacientului într-o clasă de risc de la 1 la 4 şi, în funcţie de asta, stabilirea unor consultaţii mai frecvente sau mai rare. Clasa de risc 1 este cea mai gravă, care arată potenţial mare ca pacientul să facă boala. Medicul de familie va da apoi indicaţia de consult către medicul specialist, iar acesta va stabili tratamentul. Noi am dori, dacă s-ar putea, chiar ca medicul de familie să facă programarea şi să ţină direct legătura cu cel specialist, aşa cum se face în alte ţări”, a declarat dr. Elena Vrabie, preşedintele CJAS Galaţi. „De acum înainte, prin noul contract cadru, medicul de familie este manager de caz al pacientului, nu doar trimite hârtii şi date, ci intervine activ în tratarea pacientului”, a declarat dr. Valentin Boldea. Rămâne de văzut dacă noua abordare de prevenire va schimba situaţia afecţiunilor cardiovasculare.
