În cadrul Colegiului Prefectural desfăşurat miercuri în sala mare a Prefecturii, Alexandru Sîntion, Directorul APIA Galaţi, a prezentat un raport, efectuat de specialiştii din instituţie, legat de tipurile de plăţi, condiţiile care li se impun agricultorilor pentru a putea accesa sumele corespunzătoare categoriei la care se încadrează, precum şi localităţile din judeţ care se încadrează în acele categorii de fonduri.
Astfel, plăţile care se pot acorda în perioada 2015-2020 au fost încadrate în mai multe tipuri de scheme: de plată unică pe suprafaţă, plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat, schema simplificată pentru micii fermieri. APIA mai gestionează fonduri grupate în Ajutoare naţionale tranzitorii (se acordă în domeniul vegetal şi zootehnic în limita prevederilor bugetare anuale alocate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale), precum şi pe cele grupate în măsuri de plată unică pe suprafaţă. Din ultima categorie fac parte fondurile încadrate în plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat, schema simplificată pentru micii fermieri.
Directorul APIA a dat citire şi condiţiilor care li se impun agricultorilor pentru a putea primi banii conform categoriei la care se încadrează.
La un moment dat, prefectul Dorin Otrocol i-a cerut directorului APIA să ofere o sinteză a informaţiilor raportului, pentru a eficientiza şedinţa, deoarece risca să umple de plictis auditoriul. Directorul a dat din mâini amintind o zonă geografică privind localităţile care se încadrau într-unul din tipurile de fonduri ce se alocă, după care a purces din nou la citirea raportului cu pricina.
Vasile Pârlog, director în cadrul Prefecturii, aflat la şedinţă, a dorit să ştie ce ajutoare vor putea primi agricultorii pentru pagubele cauzate de secetă, având în vedere că Prefectura avea în lucru o situaţie a efectelor caniculei asupra agriculturii judeţului nostru, dar conducătorul APIA nu a putut să îi ofere lui Pârlog răspunsul cerut.
Apoi reprezentanta inspectoratului şcolar, Aura Moza, preşedinta Comisiei de evaluare a Bacalaureatului în judeţul nostru, pe 2015, a smuls auditoriul din plictisul ce stăpânea şedinţa, reuşind ca pe lângă raportul căruia i-a dat citire să mai vină şi cu argumente la întrebările cuiva care era curios de ce în aceste vremuri nu se mai promovează Bac-ul pe bandă rulantă. Diplomată, doamna inspector şcolar nu i-a oferit răspunsul evident, şi anume că fiecare are propria înzestrare intelectuală şi unii chiar nu pot face performanţă cu ceva ce nu au. A preferat să îi arate că există alternativa şcolilor de meserii şi chiar absolvenţi de licee teoretice care au un certificat de calificare recunoscut în toate ţările Uniunii Europene pur şi simplu nu se înscriu la examenul de Bacalaureat.
