Inaugurat la finele anului trecut, Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos, amplasat pe strada Domnească, nr. 141, începe să atragă din ce în ce mai mulţi vizitatori. O demonstrează atât numărul de peste 5.000 de vizitatori care au trecut pragul muzeului de la inaugurare şi până în prezent, cât şi numărul de 5.428 de persoane care au venit aici în Noaptea Muzeelor. Programul de vizitare al muzeului este de marţi până sâmbătă, în intervalul orar 9.00-17.00, preţul biletelor de intrare fiind 3 lei – adulţi, 1 leu – pensionari, accesul fiind gratuit pentru elevi, studenţi, veterani, persoane cu dizabilităţi şi delegaţii oficiale. Taxa de ghidaj este de 10 lei, însă solicitarea de ghidaj trebuie făcută cu minim 24 de ore înainte de vizită.
În curtea muzeului, platani bătrâni de peste 100 de ani!
Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos se află amenajat în sediul Palatului Episcopal, construit în perioada 1897-1903, sub coordonarea episcopului vremii, PS Partenie Clinceni şi după planurile arhitectului Toma Dobrescu. Potrivit lui Marius Mitrof, consilier la Direcţia Judeţeană de Cultură Galaţi, în afară de birouri administrative şi locuinţa episcopală, Palatul Episcopal a avut, din contrucţie, la etaj, camere de oaspeţi, rezervate doar familiei regale, care a locuit aici scurte perioade de timp, cu ocazia venirii la Galaţi la diverse evenimente. Astfel, Palatul Episcopal a fost vizitat de Regele Carol I, dar şi de regele Ferdinand şi principesa Maria. Palatul Episcopal a funcţionat cu această destinaţie până în 1965, când a fost naţionalizat. În această clădire a funcţionat, în perioada 1965-2012, Muzeul de Artă Contemporană din Galaţi, însă în 2004 Palatul Episcopal a fost revendicat de Episcopia Dunării de Jos şi restituit acesteia de ministrul Culturii de atunci, Răzvan Theodorescu. În 2012, Muzeul de Artă Vizuală Contemporană a fost mutat din palatul Episcopal, care a fost reabilitat şi amenajat prin intermediul unui proiect cu fonduri europene, în valoarea de 15,1 milioane lei. Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos a fost inaugurat în noiembrie 2014.
În afară de clădirea în sine, vizitatorii pot admira şi grădina muzeului, un spaţiu generos şi primitor, folosit şi pentru alte evenimente – precum concertul susţinut recent de rapsodul popular Grigore Leşe. Potrivit lui Marius Mitrof, parcul muzeului este locul în care vizitatorul îi poate întâlni pe martorii vii ai istoriei ultimilor peste 100 de ani – platanii plantaţi la 1900, atunci când a fost amenajat palatul Episcopal. Terenul a fost îngrijit să sporeacă frumuseţea locului, a fost gândit ca o grădină cu arbori şi arbuşti exotici. Şi astăzi mai putem vedea în grădină, martorii vremii de la 1900 încoace, platanii imenşi, cu tulpinile lor albe, care, privindu-i, îţi dă senzaţia de monumentalitate a parcului şi a întregului loc în care se află palatul.
Icoane şi cărţi vechi
Potrivit directorului Muzeului Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos, părintel Cosmin Ilie, muzeul deţine peste 1.000 de exponate: piese din ceramică (sec. 3-4 înainte de Cristos), icoanele vechi (cea mai veche, icoana Sfântului Arhanghel Mihail, datată în anul 1711), cărţi vechi, straie preoţeşti, obiecte de cult ortodox, costume populare etc. Totodată, muzeul are la etaj şi o capelă, în care se află o părticică din moaştele Sf. Martir Constantin Brâncoveanu, capelă în care se pot reculege vizitatorii şi în care se oficiază şi slujbe religioase. “Toţi vizitatorii, mai ales copiii şi studenţii, vin şi se închină în micuţa capelă, care este deschisă atât în timpul programului de vizitare cât şi în fiecare duminică de la 8.30, la sfânta liturghie”, spune părintele Cosmin Ilie.
Printre cele peste 1.000 de exponate, Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos deţine piese extreme de valoroase. În cadrul tezaurului de peste 3.000 de cărţi vechi – multe dintre ele aflate încă în depozitele muzeului – se află şi cea mai veche carte ce poate fi admirată de vizitatori. Este vorba despre cartea lui Dionisie Aeropagitul, tipărită la Veneţia în anul 1561. Muzeul se mai poate lăuda şi cu una dintre cele mai mari colecţii de veşminte şi textile din ţară, vizitatorii putând admira, expuse, două veşminte preoţeşti, datate la sfârşitul secolului XVIII şi începutul sec XIX, dar şi cel mai vechi veşmânt episcopal – cel al episcopului Melchisedec Ştefănescu, cel care a reorganizat teritoriul canonic de la Dunărea de Jos pe temeliile Mitropoliei Proilaviei şi a păstorit credincioşii din această zonă între anii 1864 -1879. Sala tezarului Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos deţine şi o Evanghelie care cântăreşte aproape 11 kilograme şi care are, pe coperţi, ferecături din argint, dar şi alte piese preţioase atât prin istoria lor cât şi prin faptul că sunt realizate cu metale preţioase. Totuşi, mai important decât tot aurul şi argintul odoarelor bisericeşti, este un document inedit, aflat la Muzeul Dunării de Jos, despre valoarea căruia ne explică directorul muzeului, părintele Cosmin Ilie: “Este vorba despre un document privind un recensământ comandat de sultan în 1560 în Brăila, recensământ care arată că în fruntea cartierelor creştine din Brăila se aflau preoţii ca garanţi ai administrării lui în faţa sultanului. Preoţii administrând bine, sultanul nu a avut cerinţe în plus şi Brăila nu a fost islamizată, nu au apărut moschei, adică sultanii i-au lăsat pe preoţi să desfăşoare activitatea lor”.
Spaţiu pentru expoziţii laice
În afara spaţiului expozitional organizat în fostul Palat Episcopal, muzeul mai deţine şi o aripă nouă, în care sunt prezentate expoziţii temporare şi în care copiii sunt invitaţi să participle la ateliere de creaţie – desen sau pictură a icoanelor pe sticlă, pe lemn sau pe alte suporturi neconvenţionale. În cadrul expoziţiilor temporare, în prezent, vizitatorii pot vedea expoziţia “Meşteşug şi Rugăciune”, în care sunt prezentate covoare şi pânză ţesute tradiţional, la război, în cadrul celor două centre monahale de la mănăstirile din Adam şi Cudalbi. Începând cu 12 iunie, această expoziţie va fi înlocuită cu o expoziţie de tapiserie a artistei Cela Neamţu, expoziţie în cadrul căreia se va afla şi o lucrare inedită, cu o lungime record, de 3,8 metri. Programul acestui spaţiu expoziţional mai cuprinde şi alte evenimente ce urmează să aibă loc în această vară: în august, o expoziţie dedicată lui Eugen Iordăchescu (cel care a ajutat, în perioada comunistă, la salvarea bisericilor monumente prin metodele sale de translocare a clădirilor), apoi vernisarea expoziţiei “Ortodoxia în culori”, o expoziţie a Ambasadei Poloniei în România, despre viaţa parohiilor ortodoxe din Polonia.
