Nu există gălăţean care să nu ştie povestea Palatului “Simion Gheorghiu”, cunoscut şi sub numele popular de “Domnească 24”. Clădirea este monument istoric, purtând numele marelui om de afaceri gălăţean, cel care a construit imobilul pe terenul din strada Domnească, cumpărat în 1914. Ulterior, în 1960, clădirea a fost naţionalizată şi a ajuns, atunci, în proprietatea statului. Palatul “Simion Gheorghiu” este singura clădire reprezentativă pentru felul în care arata centrul oraşului până la sfârşitul celui de al doilea război mondial. Imobilul face parte din \"Ansamblului urban str.Domnească\" şi se află pe lista monumentelor istorice protejate de Ministerul Culturii. Fiind monument istoric, imobilul situat pe strada Domnească nr. 24 nu a putut fi niciodată demolat, deşi o astfel de intenţie a existat în timpul mandatului fostului primar al Galaţiului, Dumitru Nicolae. Cum clădirea – în care locuiseră mai multe familii de romi – fusese expertizată de Inspectoratul de Stat în Construcţii drept imobil cu “bulină roşie”, cu risc major de prăbuşire în caz de seism, chiriaşii Primăriei au fost evacuaţi de acolo, iar Palatul Simion Gheorghiu a rămas nelocuit ani buni. Primarul de atunci, Dumitru Nicolae, intenţiona să pună la pământ clădirea şi să construiască una nouă, în care să funcţioneze Primăria, la etaje, iar la parter ar fi urmat să se amenajeze o Casă a Cărţii. Planul lui Dumitru Nicoale nu s-a materializat niciodată, în primul rând pentru că Ministerul Culturii nu şi-a dat niciodată acordul pentru demolarea clădiri istorice (chiar şi în condiţiile în care administraţia locală se angaja să păstreze specificul arhitectural al faţadei) şi în al doilea rând, pentru că imobilul se află, de ani de zile, în litigiu, disputat, în instanţă, de diverse persoane, care îl revendică, potrivit legilor proprietăţii.
Totuşi, până la stabilirea, de către instanţă, a proprietarului de drept al clădirii, Primăria este responsabilă dacă cineva este rănit de vreo cărămidă desprinsă din imobil, aşa că municipalitatea a decis luarea de măsuri de protecţie suplimentară pentru pietonii din zonă.
Având în vedere statutul său deosebit, pentru demararea lucrărilor de amenajare a acestui pasaj a fost nevoie de obţinerea, din partea Primăriei Galaţi, a avizelor legale din partea Inspectoratului de Stat în Construcţii şi a Direcţiei Judeţene de Cultură şi Patrimoniu.
Aşa se face că, în ultimele zile, în zonă lucrează o echipă desemnată de Primărie. Muncitorii construiesc din lemn rezistent un pasaj pietonal, acoperit, astfel încât, dacă din clădire se va desprinde vreo cărămidă sau o bucată de zid, cei care trec pe acolo să nu sufere vreun accident.
Decizia de construcţie a pasajului pietonal vine la doi ani de când, după ce s-au semnalat mai multe furturi ale ornamentelor din fier forjat ale balcoanelor imobilului, Direcţia Judeţeană de Cultură Galaţi dar şi Muzeul de Istorie au cerut insistent Primăriei Galaţi găsirea unor soluţii menite să stopeze vandalizarea clădirii, dar şi să protejeze trecătorii de eventualele incidente.
