La nivelul administraţiei locale tecucene există sute de cereri care au ca obiect comun solicitarea unui spaţiu locativ, indiferent de „zona” de unde acesta provine, locuinţă socială, locuinţă tip ANL sau în ultimă instanţă loc de casă în baza Legii 15. Pe lângă solicitările făcute de către tinerii tecuceni care şi-au întemeiat o familie sau intenţionează să o facă dar nu au un acoperiş deasupra capului, există alte zeci de familii, care, deşi nu au cereri exprese, locuiesc în condiţii improprii, în module, ca urmare a calamităţilor din toamna lui 2007, dar şi familiile ale căror case au fost revendicate şi retrocedate. Dacă pentru primele categorii de solicitanţi există doar speranţe sub număr de ordine, cei care au avut case naţionalizate se pare că au o undă de speranţă ceva mai luminoasă. În scopul ajutării acestor familii se fac o serie de eforturi care au ca obiect principal asigurarea unei locuinţe acestor familii greu încercate de viaţă. În acest sens, ing. Nona Popovici ne-a informat: „În această săptămână va avea loc recepţia celor patru clădiri cu un număr de 8 unităţi locative, din incinta fostelor unităţi militare, care tot în această săptămână vor fi şi date în folosinţă. Până la finele lunii noiembrie vor fi finalizate şi celelalte 2 imobile compuse din 4 unităţi locative. Acestea vor fi repartizate familiilor ale căror locuinţe au fost revendicate şi retrocedate, având în vedere că acestea au prioritate la repartiţie. Este o realizare faptul că s-a reuşit finalizarea locuinţelor în discuţie, luând în considerare faptul că lucrările au fost realizate prin bunăvoinţa constructorului, deoarece fondurile necesare finalizării acestei investiţii au întârziat să apară. Mai avem o singură problemă de rezolvat, racordarea la utilităţi, după care spaţiile vor putea fi repartizate”.
Speranţe şi pentru sinistraţi
Cei care au rămas fără bruma de avere în urma inundaţiilor din toamna lui 2007 îşi duc traiul amar în locuinţe temporare. Cei mai mulţi au rămas în module din cauza lipsei banilor cu care să îşi ridice un acoperiş deasupra capului, iar această tărăgănare nu i-a ajutat cu nimic, ba chiar i-a adus în pragul unei sărăcii de neimaginat. Zecile de sinistraţi îşi duc traiul la lumina lumânării, deoarece nu şi-au achitat datoriile la electricitate, iar acum frigul îi poate arunca pe un pat de spital. Cel mai greu este pentru copii, iar în toţi aceşti ani în tabăra de sinistraţi au venit pe lume nu mai puţin de 13 micuţi. Dacă la începutul verii primarul tecucean insista pe evacuarea sinistraţilor din tabără, această acţiune nefiind dusă la capăt, la această dată se doreşte ajutarea într-un anume fel a familiilor necăjite. În acest sens Eduard Finkelstain a precizat: „Intenţionăm ca din materialele rămase nedistribuite, care se află depozitate la unităţile militare, să construim locuinţe sociale. Avem materialele necesare realizării a 9 sau 10 locuinţe cu 2 camere, baie şi bucătărie, iar noi trebuie să mai achiziţionăm materialele pentru finisaje”.
Iniţiativa va putea prinde contur abia în primăvara lui 2012, având în vedere declaraţia ing. Nona Popovici, care a precizat: „În această iarnă va fi organizată licitaţia privind construcţia locuinţelor sociale, iar lucrările propriu-zise vor fi demarate în primăvara lui 2012, atunci când timpul va permite”.
Idei sunt, bunăvoinţă de asemenea, materiale există, doar timpul nu lucrează în favoarea celor mulţi, necăjiţi şi înfriguraţi. Pentru a supravieţui gerului din această iarnă, care se anunţă destul de vitregă, este necesar ca sinistraţii să îşi caute prin forţe proprii un „culcuş” călduţ, ca mai apoi să poată beneficia şi de... locuinţe sociale.
