Andreea Lanciu, anul IV la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din Galaţi, consideră că insectele ar putea înlocui proteinele de origine animală pe viitor, deşi ideea creează momentan repulsie în rândul consumatorilor. Studenta a aplicat la programul Global Food Winter School (1-5 februarie 2016) din cadrul Universitatăţii Waggeningen din Olanda. Cursurile si workshop-urile la care a participat au vizat probleme de actualitate din industria alimentară, precum dezvoltarea produselor alimentare în condiţiile sustenabilităţii la nivel global, inovaţii tehnico-ştiinţifice în domeniu, dar şi comportamentul consumatorului şi percepţia sa despre consumul de insecte, despre care specialiştii vorbesc deja ca fiind mâncarea viitorului. În România, pe marginea consumului de insecte se discută în prezent la nivel de glumă, existând o reticenţă destul de puternică pe acest subiect. Cu toate acestea, studiile de specialitate au demonstrat fără putinţă de tăgadă proprietăţile nutriţionale ridicate ale insectelor.
”Ca şi insecte ce sunt comestibile, vorbim de greieri, larve de albine, larve de furnici, chiar şi viermi, lăcuste şi muşte. Acestea se pot consuma sub formă de pudră sau de pastă. Deci, nu se consumă musca propriu-zisă, ci se foloseşte ca ingredient într-un produs”, explică Andreea Lanciu.
Proteinele ajung la 50-70% din masa insectei
Explicaţia pentru care oamenii vor ajunge să consume insecte cât de curând este foarte simplă: populaţia planetei creşte constant şi vom avea probleme serioase cu asigurarea necesarului de hrană. Spre exemplu, carnea de vită ar putea ajunge o mâncare de lux, pentru că e nevoie de multe furaje pentru animale. În schimb, insectele au nevoie de un spaţiu mai redus pentru dezvoltare, iar proteinele ar ajunge undeva la 50-70% din masa insectei. Vorbim practic de o creştere a acestor insecte în condiţii de igienă şi un anumit standard de calitate. Insectele au grăsimi foarte bune, sănătoase pentru organismul uman, deşi numai ideea de a consuma produse în a căror componenţă intră muşte sau viermi li se pare multora dezgustătoare, inclusiv celor care acum încearcă să schimbe percepţia consumatorilor asupra consumului de insecte.
”La curs ni s-au prezentat biscuiţi dintr-o făină produsă din insecte. Deşi eram 44 de studenţi, niciunul nu a îndrăznit să guste acei biscuiţi, deci avem încă o problemă la nivel de percepţie. Cu toate acestea, peste 10-20 de ani o să ni se pară ciudat că nu mâncăm insecte, aşa cum acum câţiva ani ni se părea ciudat că nu se mânca kiwi. Nu am mâncat atunci insecte, dar niciodată nu spun niciodată”, ne-a declarat Andreea Lanciu.
Alimentul viitorului
Practic, insectele vor deveni un aliment al viitorului, deşi acum acest lucru poate părea deplasat. Şi asta pentru că vorbim în primul rând despre sustenabilitate, adică asigurarea hranei pe viitor fără poluarea planetei mai mult decât se întâmplă deja. Creşterea insectelor ocupă puţin spaţiu iar acestea se înmulţesc foarte rapid şi pot fi folosite şi în alimentaţia animalelor. Insectele conţin macronutrienţi şi grăsimi bune, comparabile cu peştele. Studiile arată, de altfel, că ar putea fi un înlocuitor pentru carnea de vită şi carne în special.
”Gustul lăcustelor este comparabil cu cel al creveţilor. Insectele au o valoare proteică cam de 60% comparativ cu carnea. Emisia de gaze de seră este foarte mică la creşterea insectelor în ferme”, susţine studenta de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din Galaţi. Andreea Lanciu intenţionează să realizeze în perioada următoare o lucrare ştiinţifică vizavi de consumul de insecte. Ea vrea să lucreze pe viitor în industria berii, pentru că o atrage acest segment. Chiar şi în acest domeniu crede că este posibilă folosirea insectelor. Se gândeşte astfel să creeze o bere cu extract de coşenilă, de culoare roşie, dată de insecta care se va folosi în procesul de fabricaţie.
