Uniunea Naţională a Comunităţilor de Romi (UNCR) a organizat săptămâna trecută o întâlnire cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Galaţi, ai Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică Galaţi, ai Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, directori şi mediatori şcolari pentru a stabili cu aceştia un plan de măsuri care să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei socio-economice din comunităţile reprezentate de UNCR la nivelul judeţului Galaţi. Principalele teme abordate în cadrul întâlnirii au fost cele privind sănătatea, lipsa locurilor de muncă, infrastuctura, abandonul şcolar, relaţia cu autorităţile locale. Până acum Uniunea a desfăşurat programe în domeniul educaţiei şi al ocupării forţei de muncă, încercând să contribuie astfel la îmbunătăţirea situaţiei socio- economice şi educaţionale a populaţiei de etnie rromă.
Mihai Neacşu, secretar general al UNCR, a subliniat: "Nu am făcut foarte mult, dar ceea ce am făcut e concret, măsurabil - grădiniţe, am acordat burse. Autorităţile locale sau angajatorii privaţi au destule reticenţe de a angaja rromi, chiar şi rromi calificaţi".
Nu întâmplător cele mai grave probleme socio-economice sunt întâlnite în comunităţile de etnie rromă: practicarea căsătoriilor timpurii, accesul redus la serviciile sociale, migrarea în afara ţării şi practicarea cerşetoriei, participarea şcolară redusă, lipsa locurilor de muncă.
"Trebuie să ne asumăm şi noi că avem o parte de vină, ce ţine de trecutul nostru. Nu suntem organizaţi, aici e marea noastră problemă", a recunoscut Florin Motoi, preşedintele UNCR. Această lipsă de organizare atrage după sine, firesc, şi lipsa încrederii pe care autorităţile ar fi dispuse să o acorde în alte circumstanţe. Căsătoriile timpurii, prezentate de multe ori ca ţinând de tradiţia rromă, nu sunt decât o deviere de la normalitate, pe care UNCR nu o încurajează şi nici nu o susţine.
Multe probleme în comunităţile de rromi
Liderii comunităţilor de rromi din judeţul Galaţi şi-au prezentat, pe rând, nevoile, cu speranţa ca măcar aceste probleme să fie diminuate, dacă nu rezolvate în totalitate. La Toflea, comunităţile de rromi nu au canalizări, tomberoane, e un adevărat focar de infecţie acolo. Nu sunt medici, nici mediatori sanitari, iar farmacia cea mai apropiată este la aproximativ 3 km. La Barcea, 100 de familii au case fără autorizaţie de construcţie, într-un loc inundabil, iar autorităţile ridică din umeri de ani de zile şi nu găsesc rezolvare pentru această situaţie. 80% dintre elevii Şcolii nr. 15 Galaţi sunt de etnie rromă, şi atât timp cât educaţia nu se face fără discriminări încă de la clase mici, nu au cum să urmeze mai târziu diverse cursuri şi să îşi găsească locuri de muncă, susţin cei care au copii sau nepoţi la această şcoală. Exemplu pozitiv în acest sens este dr. Delia Grigore, consilier al UNCR, care a învăţat de mică, a plecat la Bucureşti şi a devenit profesor universitar. Pentru început, UNCR îşi doreşte să se facă doar cunoscută comunităţilor de rromi şi apoi să fie şi recunoscută de către acestea, apoi vor încerca să încheie parteneriate şi să pregătească o serie de programe care să îmbunătăţească traiul rromilor. Primul pas a fost făcut cu ocazia întâlnirii organizate. Urmează punerea în practică şi rezolvarea efectivă a situaţiilor urgente sau măcar diminuarea acestora.
Mihai Neacşu, secretar general al UNCR, a subliniat: "Nu am făcut foarte mult, dar ceea ce am făcut e concret, măsurabil - grădiniţe, am acordat burse. Autorităţile locale sau angajatorii privaţi au destule reticenţe de a angaja rromi, chiar şi rromi calificaţi".
Nu întâmplător cele mai grave probleme socio-economice sunt întâlnite în comunităţile de etnie rromă: practicarea căsătoriilor timpurii, accesul redus la serviciile sociale, migrarea în afara ţării şi practicarea cerşetoriei, participarea şcolară redusă, lipsa locurilor de muncă.
"Trebuie să ne asumăm şi noi că avem o parte de vină, ce ţine de trecutul nostru. Nu suntem organizaţi, aici e marea noastră problemă", a recunoscut Florin Motoi, preşedintele UNCR. Această lipsă de organizare atrage după sine, firesc, şi lipsa încrederii pe care autorităţile ar fi dispuse să o acorde în alte circumstanţe. Căsătoriile timpurii, prezentate de multe ori ca ţinând de tradiţia rromă, nu sunt decât o deviere de la normalitate, pe care UNCR nu o încurajează şi nici nu o susţine.
Multe probleme în comunităţile de rromi
Liderii comunităţilor de rromi din judeţul Galaţi şi-au prezentat, pe rând, nevoile, cu speranţa ca măcar aceste probleme să fie diminuate, dacă nu rezolvate în totalitate. La Toflea, comunităţile de rromi nu au canalizări, tomberoane, e un adevărat focar de infecţie acolo. Nu sunt medici, nici mediatori sanitari, iar farmacia cea mai apropiată este la aproximativ 3 km. La Barcea, 100 de familii au case fără autorizaţie de construcţie, într-un loc inundabil, iar autorităţile ridică din umeri de ani de zile şi nu găsesc rezolvare pentru această situaţie. 80% dintre elevii Şcolii nr. 15 Galaţi sunt de etnie rromă, şi atât timp cât educaţia nu se face fără discriminări încă de la clase mici, nu au cum să urmeze mai târziu diverse cursuri şi să îşi găsească locuri de muncă, susţin cei care au copii sau nepoţi la această şcoală. Exemplu pozitiv în acest sens este dr. Delia Grigore, consilier al UNCR, care a învăţat de mică, a plecat la Bucureşti şi a devenit profesor universitar. Pentru început, UNCR îşi doreşte să se facă doar cunoscută comunităţilor de rromi şi apoi să fie şi recunoscută de către acestea, apoi vor încerca să încheie parteneriate şi să pregătească o serie de programe care să îmbunătăţească traiul rromilor. Primul pas a fost făcut cu ocazia întâlnirii organizate. Urmează punerea în practică şi rezolvarea efectivă a situaţiilor urgente sau măcar diminuarea acestora.
