Direcţia de Sănătate Publică Galaţi organizează, pe parcursul lunii iulie 2011, o campanie de informare - educare - comunicare având drept ţintă reducerea consumului de alcool. Acest lucru se va realiza informând populaţia despre efectele pe care le are consumul de alcool asupra sănătăţii. Este vorba de două grupuri-ţintă, unul general, care este reprezentat de marea masă a populaţiei, şi unul specific, unde categoriile-ţintă sunt adolescenţii, tinerii şi gravidele. Compartimentul Evaluarea şi Promovarea Sănătăţii din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi a întocmit o statistică a acestor cazuri de etilism.
Europenii, beţivii lumii
Potrivit datelor DSP, Europa este regiunea cu cei mai mulţi consumatori din lume, înregistrându-se o medie a consumului de 12,8 litri alcool pur/locuitor peste 15 ani/an, din care 2,67 litri consum neînregistrat în 2005. Tinerii sunt mai predispuşi să consume cantităţi mari de alcool faţă de adulţi (25% dintre tineri, 11% dintre adulţi). Alcoolul este răspunzător anual pentru 6,2% din totalul deceselor în rândul populaţiei masculine şi 1,1% în cazul femeilor. În România, consumul de alcool realizat numai de către persoanele de peste 15 ani care se declară băutoare indică un consum total de 24,48 litri alcool pur per capita, din care 31,75 litri alcool pur consumat de către bărbaţi, iar 15,02 litri alcool pur consumat de către femei. Preferinţele românilor pentru băuturi alcoolice sunt: bere şi spirtoase (câte 39% dintre consumatori), vin (22%). În anchetele efectuate în anii 2004 şi 2007 s-a remarcat o asociere intensă între consumul de alcool şi nivelul socioeconomic, persoanele cu venit ridicat având o probabilitate mai mare de a consuma alcool decât populaţia cu venit scăzut; există o asociere între consumul de alcool şi statutul marital, subiecţii căsătoriţi prezintă un risc relativ de a consuma alcool decât cei necăsătoriţi; mai există o asociere statistic semnificativă între consumul de alcool şi nivelul de studii, o asociere intens statistic semnificativă între consumul de alcool şi statutul de fumător, consumul de alcool în populaţia de fumători fiind mai ridicat; nu au fost observate asocieri statistic semnificative între consumul de alcool şi variabile ca mărimea localităţii şi etnie.
Moldovenii şi muntenii, consumatori „medium” spre „hard”
Influenţa culturală în funcţie de regiunile geografice de rezidenţă e semnificativă în cazul intensităţii consumului de alcool. Dacă în rândul transilvănenilor se întâlnesc într-o mai mare măsură abstinenţi, bucureştenii sunt mai degrabă consumatori „light”, iar moldovenii şi muntenii sunt mult mai prezenţi în zona consumului „medium” şi „hard”. „În judeţul Galaţi, în primele 6 luni din acest an, prezentările la camerele de gardă ale persoanelor cu intoxicaţie alcoolică acută au fost de 650, din care 550 de bărbaţi şi 100 de femei. Dacă e să facem o statistică pe anii anteriori, au fost înregistrate 3.624 prezentări în anul 2009, 3.409 în anul 2010 şi 2.053 în anul 2011. Vorbim aici de persoane spitalizate pentru patologia generată de consumul de alcool. Mediul de provenienţă al majorităţii persoanelor care au dezvoltat patologia este cel urban, iar în majoritatea cazurilor era vorba de bărbaţi din grupa 55-64 ani, urmată de grupa 45-54 ani. Pentru anul 2012 nu putem spune că statistica pe 6 luni va fi relevantă, deoarece în majoritatea cazurilor mai mulţi consumatori apar toamna, la noua producţie de vin”, a precizat dr. Valentin Boldea, directorul DSP Galaţi.
Ciroza alcoolică a ficatului, urmată de tulburări mentale de comportament, sunt efectele pe termen lung ale consumului de alcool.
Europenii, beţivii lumii
Potrivit datelor DSP, Europa este regiunea cu cei mai mulţi consumatori din lume, înregistrându-se o medie a consumului de 12,8 litri alcool pur/locuitor peste 15 ani/an, din care 2,67 litri consum neînregistrat în 2005. Tinerii sunt mai predispuşi să consume cantităţi mari de alcool faţă de adulţi (25% dintre tineri, 11% dintre adulţi). Alcoolul este răspunzător anual pentru 6,2% din totalul deceselor în rândul populaţiei masculine şi 1,1% în cazul femeilor. În România, consumul de alcool realizat numai de către persoanele de peste 15 ani care se declară băutoare indică un consum total de 24,48 litri alcool pur per capita, din care 31,75 litri alcool pur consumat de către bărbaţi, iar 15,02 litri alcool pur consumat de către femei. Preferinţele românilor pentru băuturi alcoolice sunt: bere şi spirtoase (câte 39% dintre consumatori), vin (22%). În anchetele efectuate în anii 2004 şi 2007 s-a remarcat o asociere intensă între consumul de alcool şi nivelul socioeconomic, persoanele cu venit ridicat având o probabilitate mai mare de a consuma alcool decât populaţia cu venit scăzut; există o asociere între consumul de alcool şi statutul marital, subiecţii căsătoriţi prezintă un risc relativ de a consuma alcool decât cei necăsătoriţi; mai există o asociere statistic semnificativă între consumul de alcool şi nivelul de studii, o asociere intens statistic semnificativă între consumul de alcool şi statutul de fumător, consumul de alcool în populaţia de fumători fiind mai ridicat; nu au fost observate asocieri statistic semnificative între consumul de alcool şi variabile ca mărimea localităţii şi etnie.
Moldovenii şi muntenii, consumatori „medium” spre „hard”
Influenţa culturală în funcţie de regiunile geografice de rezidenţă e semnificativă în cazul intensităţii consumului de alcool. Dacă în rândul transilvănenilor se întâlnesc într-o mai mare măsură abstinenţi, bucureştenii sunt mai degrabă consumatori „light”, iar moldovenii şi muntenii sunt mult mai prezenţi în zona consumului „medium” şi „hard”. „În judeţul Galaţi, în primele 6 luni din acest an, prezentările la camerele de gardă ale persoanelor cu intoxicaţie alcoolică acută au fost de 650, din care 550 de bărbaţi şi 100 de femei. Dacă e să facem o statistică pe anii anteriori, au fost înregistrate 3.624 prezentări în anul 2009, 3.409 în anul 2010 şi 2.053 în anul 2011. Vorbim aici de persoane spitalizate pentru patologia generată de consumul de alcool. Mediul de provenienţă al majorităţii persoanelor care au dezvoltat patologia este cel urban, iar în majoritatea cazurilor era vorba de bărbaţi din grupa 55-64 ani, urmată de grupa 45-54 ani. Pentru anul 2012 nu putem spune că statistica pe 6 luni va fi relevantă, deoarece în majoritatea cazurilor mai mulţi consumatori apar toamna, la noua producţie de vin”, a precizat dr. Valentin Boldea, directorul DSP Galaţi.
Ciroza alcoolică a ficatului, urmată de tulburări mentale de comportament, sunt efectele pe termen lung ale consumului de alcool.
