Un joc video online cu nume provocator, „Kill Mittal”, inspirat de închiderea furnalelor de pe platforma siderurgică Florange din estul Franţei, dă posibilitatea oricui să intre în pielea unui muncitor de la ArcelorMittal şi să salveze o uzină.
„Nu este o incitare la violenţă sau la agresarea marilor afacerişti. Am ales intenţionat stilul cartoon şi nu se vede niciodată sânge. Istoria muncitorilor de la Florange este pur şi simplu un subiect bun, cu eroi şi un personaj rău, ingredientele unui joc video bun”, a declarat, pentru AFP, creatorul jocului, Alexandre Grilletta.
În această realitate virtuală, viitorul nu este atât de departe de prezent: „2030, Mittal ia cu japca, apoi închide majoritatea oţelăriilor din lume, aruncând în stradă mii de metalurgişti”, se poate citi în loc de introducere.
Scopul jocului: să lupţi lupta împotriva gigantului oţelului, indianul Lakshmi Mittal, reprezentat sub forma unui robot, pentru a împiedica închiderea uzinei. Pentru a reuşi, jucătorul trebuie să-şi apropie alţi muncitori şi să îi incite să se revolte, luptându-se cu ce are la îndemână (butoaie, grinzi, maşini) contra forţelor de ordine.
„Pentru aceşti bărbaţi sătui de promisiunile neonorate şi de închiderile repetate, când toate medierile au eşuat, rămâne o singură soluţie: Kill Mittal”, propune jocul.
„Sunt şi eu fiu de muncitor, şi atunci mi-am zis; decât să fac un nou joc de război, de ce să nu ilustrez eroismul epocii noastre prin lupta acestor muncitori care încearcă să-şi păstreze locurile de muncă”, explică inventatorul, originar din regiunea Lorena.
Chiar dacă în această lume fantastică, victoria nu este asigurată, odată învins robotul Mittal, morala jocului aminteşte că nu este decât o bătălie şi că Mittal va fi repede înlocuit.
Procedura de închidere definitivă a furnalelor de pe platforma siderurgică din Florange, după 20 de luni de confruntări sociale şi polemici şi o gestionare catastrofală a negocierilor, marchează un eşec pentru stânga franceză, la guvernare, care s-a arătat divizată în acest dosar. Florange a devenit de-a lungul anilor simbolul dezindustrializării Franţei, cu 750.000 de locuri de muncă pierdute în ultimii 10 ani.
