După lansarea concursului pentru posturile de inspector şcolar general la nivel de judeţe, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a anunţat, zilele acestea, Concursul pentru ocuparea funcţiilor vacante de inspectori şcolari generali-adjuncţi şi a funcţiilor vacante de directori ai Casei Corpului Didactic din fiecare unitate administrativă. Ocupanţii de până acum ai acestor posturi, Diamanta Bulai (pentru Inspectoratul Şcolar) şi Laurenţiu Ichim (pentru Casa Corpului Didactic) au fost nevoiţi să vacanteze posturile ocupate şi urmează, în funcţie de opţiunea fiecăruia, să participe sau nu la concursurile anunţate. La fel s-a întâmplat cu ocupantul postului de „general” al Inspectoratului Şcolar al judeţului Galaţi, prof. Mioara Enache, care fiind numită cu delegaţie pe acest post l-a eliberat şi, ulterior, s-a înscris la concurs. De altfel, a fost şi singurul concurent pentru funcţia respectivă. Din păcate, aşa cum s-a întâmplat cu mare parte dintre candidaţii pentru funcţiile de inspectori generali din celelalte judeţe, care s-au îmbolnăvit subit (probabil din cauza unui virus specific acestui nivel de conducere), şi concurentul gălăţean s-a prezentat în faţa comisiei de examinare cu certificatul medical în mână. Concursul se va relua, desigur, după cum a anunţat conducerea ministerului de resort uluită de „căderea la pat” în masă a concurenţilor, cu toate că, după o analiză fulger asupra examenelor pregătite, oficial s-a anunţat că subiectele nu erau de dificultate foarte mare, astfel încât să \"înspăimânte\" concurenţii.
De la management la sistemul în ansamblu, şcolile au probleme
Până la ocuparea efectivă a posturilor de conducere trebuie spus că pe viitorii „executivi” ai învăţământului gălăţean îi aşteaptă, totuşi, rezolvarea unor probleme semnalate chiar în planul de management întocmit (de ultima conducere a ISJ Galaţi) tocmai pentru anul şcolar 2014-2015. Numai dacă privim pe analiza SWOT prezentată pe site-ul instituţiei observăm că s-a identificat un număr mare de elevi cu dificultăţi de învăţare, în risc de eşec şcolar (pentru cei înscrişi la anumite şcoli din zone cu risc crescut). Nici şcolile nu sunt toate apte să îşi primească confortabil elevii, anul trecut fiind înregistrate aproape 100 de spaţii şcolare fără autorizaţiei sanitară de funcţionare. Totodată, elevii gălăţeni au o motivaţie scăzută pentru învăţare, plus că au fost înregistraţi numeroşi elevi în situaţie de abandon şcolar. Indicatorii analizaţi se reflectă şi în datele prezentate: circa 30% dintre elevi au obţinut medii sub nota 5 la examenul de Evaluare Naţională la finalul clasei a VIII-a. Cumulat cu datele înregistrate anul acesta, care încă nu au fost analizate în amănunt, situaţia nu este îmbucurătoare. Un semnal de alarmă este şi faptul că anul trecut peste o sută de elevi, absolvenţi ai clasei a VIII-a nu s-au înscris pentru continuarea studiilor la un alt nivel de învăţământ. La nivel de management şcolar, de exemplu, se remarcă şi o competitivitate scăzută pe piaţa serviciilor educaţionale locale oferite. Dar, ceea ce ar trebui să preocupe factorii competenţi este că managerii de şcoli şi echipele de cadre didactice care le acordă suportul în gestionarea administrativă a unităţilor şcolare au abilităţi scăzute în atragerea resurselor financiare pentru propriile şcoli. Şi aici se poate adăuga şi insuficienta pregătire şi informare a membrilor consiliilor de administraţie a şcolilor în domeniul legislativ specific şi pentru aplicarea legislaţiei şcolare. Expunerea problemelor înregistrate poate continua pentru viitorul management de vârf a învăţământului gălăţean. Să sperăm, însă, că nu vor rămâne la nivel de informare pentru că, în viitorul mandat, se vor adăuga cu siguranţă şi altele.
