Acest lucru s-ar putea spune dacă ţinem cont de discuţile purtate în cadrul conferinţei de presă susţinute miercuri la hotelul Mercur şi la care au fost prezenţi reprezentanţi ai consorţiului de proiect care realizează Masterplanul Rhin - Main - Dunăre pentru GNL (Gaz Natural Lichefiat). Astfel, în perioada 26-28 mai au avut loc dezbateri pe tema proiectului în valoare de 120 de milioane de euro şi care este finanţat de Uniunea Europeană prin intermediul programului TEN-T. Dezbaterile care au avut loc timp de 3 zile au urmărit aducerea la cunoştinţa opiniei publice a folosirii acestui tip de combustil, care ar fi mai ieftin şi mai puţin poluant, precum şi a găsirii logisticiii şi infrastructurii necesare transportului acestui tip de combustibil. La conferinţa de presă au fost prezenţi Alexandru Capatu, preşedintele asociaţiei Pro Danube International, organizaţie care are sediul la Viena, secretarul general al PDI, Manfred Seitz, directorul pentru energie şi dezvoltare al portului Rotterdam, Nico Van Dooren, precum şi directorul general al Companiei Navrom, Contantin Hîrţan, şi directorul comercial al APDM Galaţi. Reprezentanţii consorţiului de proiect au subliniat avantajele folosirii gazului natural lichefiat, şi anume preţul mai mic decât al combustibilului convenţional, precum şi faptul că nu ar avea efecte asupra mediului. Directorul general al CN Navrom, Constantin Hîrţan, a precizat că societatea pe care o conduce şi care este unul din partenerii proiectului este interesată de folosirea gazului natural lichefiat, care ar putea fi folosit de navele şi barjele Navrom drept combustibil, dar şi ca marfă, acesta fiind transportat pentru clienţii societăţii. Directorul comercial al APDM a precizat că societatea va efectua un studiu de prefezabilitate pentru a vedea dacă investiţia ar fi rentabilă şi în principal pentru a vedea care ar fi valoarea acesteia, o parte din costuri putând fi suportată din fonduri europene, iar diferenţa urmând să fie asigurată din investiţii particulare. Dacă proiectul va deveni realitate, aşa cum s-a întâmplat în portul Rotterdam, unde există o staţie de mare capacitate care asigură şi procesul de dezlichefiere a gazului, acest lucru ar presupune construirea a două terminale, unul la Constanţa iar altul la Galaţi.
