La doi ani de la închiderea cocseriei, lucru consfinţit pe 20 iunie, nu se ştie nimic concret referitor la construirea unor baterii de cocsificare noi. Subiectul legat de construirea unor noi baterii de cocsificare zace de luni de zile în anonimat, şi asta după ce în anul 2009 fostul preşedinte al AVAS, Mircea Ursache, afirma public că statul român îi va obliga pe patronii Combinatului să construiască măcar o baterie de cocsificare. De la declaraţiile fostului preşedinte al AVAS şi până acum s-a aşternut liniştea, deşi în momentul închiderii cocseriei au fost unele voci care au afirmat că acest lucru s-ar fi făcut ilegal şi cu încălcarea prevederilor contractului de privatizare, acuzaţii care nu au putut fi însă probate deoarece contractul de privatizare încheiat pe vremea lui Adrian Năstase este secretizat. Iar demersul făcut acum 2 ani de parlamentarii gălăţeni ai PDL, şi anume de votare a unui act normativ care să facă lumină în privatizarea colosului siderurgic, a eşuat deoarece a lipsit un singur vot, doi parlamentari pesedişti gălăţeni, Lucreţia Roşca şi Florin Pâslaru, fiind singurii care au votat împotriva iniţiativei portocaliilor gălăţeni. La doi ani de la închiderea cocseriei, care a însemnat şi dispariţia a 1.800 de locuri de muncă, pentru care se achitau contribuţii la bugetul statului care se duceau la plata pensiilor şi salariilor bugetarilor, lucru care nu se mai întâmplă, posibilitatea construirii unei noi cocserii rămâne o enigmă. Pe care nu au putut-o dezlega nici sindicatele şi nici aleşii pe care gălăţenii i-au votat. Cert este că locurile de muncă care au dispărut nu au fost înlocuite cu altele noi. „În extrasul de la contractul de la privatizare pe care federaţia l-a primit în 2002 se preciza despre reconstrucţia bateriilor de cocsificare şi a furnalelor, care se va face în anii 6-10 post-privatizare. În baza acelui document primit în 2002 de la preşedintele AVAS de la acea vreme, Ovidiu Muşetescu, am făcut solicitări prin care am cerut informaţii exacte referitoare la reconstrucţia bateriilor de cocsificare şi a furnalelor. În ultimii ani am trimis solicitări peste tot, şi la Ministerul Economiei, şi la AVAS, la primul ministru Emil Boc. M trimis o solicitare şi la CSAT, prin care ne-am prezentat punctul de vedere şi am cerut lămuriri precise”, susţine liderul FSS Metarom, Mircea Scântei. Demersurile sindicaliştilor nu au avut efectul scontat. Liderul FSS Metarom mai susţine că mai grav este faptul că desfiinţarea celor 1.800 de locuri de muncă de la cocserie nu a dus la apariţia altora în judeţul Galaţi şi astfel oraşul pierde sistematic locuri de muncă, existând pericolul ca judeţul să intre în rândul judeţelor de categoria a 3-a sau a 4-a.
