După ce, în 2015, circa 300 de siderurgişti au plecat din combinatul siderurgic prin schema de prepensionare, administraţia companiei anunţă că şi în acest an se va aplica această măsură de reducere a angajaţilor, prin plecări voluntare. Acesta este al treilea an consecutiv de când administraţia combinatului aplică această modalitate de reducere a numărului de angajaţi de pe platforma siderurgică. În 2014, numărul total al siderurgiştilor care a plecat din combinat prin schema de pre-pensionări a fost de 365 de persoane. “Condiţiile de plecare prin schema de plecări voluntare prin pensionare au rămas aceleaşi ca anul trecut. Această schemă am oprit-o o perioadă, dar acum ea este reluată şi va rămâne în vigoare”, a spus directorul ArcelorMittal Bruno Ribo.
Anul trecut, fiecare persoană selectată în această schemă de plecări voluntare a primit o sumă fixă în valoare de 22.000 lei, la care s-a adăugat şi un număr de salarii care reprezintă diferenţa - în luni - între data plecării din societate şi data pensionării, dar nu mai mult de 12 salarii. Pentru a fi selectat în programul de pre-pensionări, solicitantul trebuie să mai aibă doi până la pensie iar activitatea sa să nu fie indispensabilă pentru companie. Fiecare siderurgist care doreşte să plece din combinat în aceste condiţii şi care se încadrează în condiţiile de pensionare poate depune o cerere de includere în programul de pre-pensionare.
Bruno Ribo a mai precizat că în combinat se fac totuşi şi angajări dar numărul acestora este mai mic decât al disponibilizărilor. Cei angajaţi au urmat cursurile de ucenicie - o tradiţie a combinatului siderurgic din Galaţi, reluată după 25 de ani. Astfel, în 2014 şi 2015 au fost angajaţi câte 50 de ucenici, iar anul acesta vor fi angajaţi aproximativ 100, pentru că se fac două serii de cursuri.
Bruno Ribo a făcut referire şi la reducerea programului de lucru, măsură aplicată în primele trei luni ale acestui an, când fiecare siderurgist a lucrat cu două zile mai puţin decât în mod normal, fiecare şef de department cu patru zile, iar fiecare persoană aflată într-o funcţie de conducere – 6 zile.
“Deocamdată nu am luat nici o măsură în privinţa continuării aplicării acestei măsuri, dar trebuie înţeles că în UE au fost combinate care s-au închis. De pildă, în Spania, Marea Britanie, au fost unităţi care au trimis angajaţii în şomaj tehnic din cauza dificultăţilor financiare. Noi am decis să optăm pentru programul redus de muncă, pentru a reduce impactul asupra salariilor angajaţilor, care, dacă erau trimişi în şomaj tehnic, ar fi suferit mai mult ”, a mai spus Bruno Ribo.
În prezent, în combinatul siderurgic sunt 6.000 de salariaţi, la care se adaugă alţi 2.000 aparţinând unităţilor subcontractoare, dar care lucrează tot pe platforma siderurgică. În 2001, la momentul privatizării combinatului Sidex de la Galaţi, pe platforma siderurgică lucrau peste 31.000 de angajaţi.
Conducerea combinatului siderurgic ArcelorMittal Galaţi a organizat miercuri anuala întâlnire cu responsabilii locali, cu care a purtat discuţii legate de activitatea de pe platformă şi cum influenţează ea viaţa Galaţiului. Una dintre temele de discuţie a fost impactul de mediu, administratorul Bruno Ribo precizând că în ultimii 5 ani combinatul a investit circa 100 de milioane de euro în lucrări menite să reducă poluarea. Totodată, s-au menţionat eforturile financiare ale combinatului pentru dotarea spitalelor gălăţene sau pentru premierea elevilor cu rezultate deosebite la învăţătură. Cu ocazia împlinirii, în acest an, a 50 de ani de la fabricarea primei benzi la rece la combinatul Sidex din Galaţi, administraţia a prezentat şi o serie de date economice legate de activitatea de pe platforma siderurgică.
Bruno Ribo, îngrijorat de viitorul combinatului
Cât priveşte situaţia economică, directorul general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo, a precizat că, deşi producţia de oţel a combinatului siderurgic de la Galaţi a înregistrat anul trecut o creştere faţă de media ultimilor cinci ani, în continuare investiţiile şi costurile capitalului de lucru nu pot fi realizate fără suportul companiei mamă, motiv pentru care previziunile de viitor nu sunt foarte optimiste.
“Anul trecut a fost un an mai bun, am înregistrat o producţie de 2 milioane de tone de oţel, ceea ce înseamnă o creştere de 15%, mai mult faţă de producţia din toţi anii precedenţi de după 2009, când ne-a lovit criza. Încercăm să ne menţinem această producţie şi în acest an. (...) Totuşi, şi eu sunt îngrijorat de viitorul combinatului, dacă este să mă gândesc la deciziile autorităţilor europene şi române”, a spus Bruno Ribo.
În acest context, directorul general s-a referit la importurile masive de oţel ieftin din China, care au ajuns pe piaţa din Europa, importuri care au determinat o prăbuşure a preţurilor la oţel. Intrarea pe piaţa europeană a oţelului din China a fost posibilă din cauza tendinţei decidenţilor europeni de a acorda statutul de economie de piaţă Chinei.
“Nu a fost vorba de o criză a cererii sau a volumului, ci de o prăbuşire a preţurilor din cauza importurilor masive. Noi, toţi producătorii de oţel, am participat şi la un miting de protest la Bruxelles, iar după această mişcare am sesizat că decidenţii europeni se îndreaptă către drumul corect, însă mai sunt mulţi paşi de făcut”, a spus Bruno Ribo.
La aceasta se adaugă pierderile pe care compania le înregistrează prin modificarea legislaţiei româneşti privind scutirea de la plata certificatelor verzi. Astfel, actualul guvern a emis o hotărâre prin care scutirea de la plata ceritificatelor verzi nu se mai aplică din 2014, aşa cum stabilise guvernul Ponta, ci de la mijlocul anului trecut, o decizie ce provoacă pagube de 5 milioane de euro, motiv pentru care compania metalurgică a atacat in instantă hotărârea guvernamentală, a confirmat directorul combinatului de la Galaţi.
“Noi când anunţăm ceva nu vorbim vorbe, ci ne ţinem de cuvânt”, a spus Bruno Ribo răspunzând întrebării dacă ArcelorMittal a dat în judecată Guvernul pe tema certificatelor verzi, aşa cum anunţa în luna martie.
“Galaţiul exportă 70% din producţie. De ce? Pentru că chiar şi acum, la o producţie de 2 milioane de tone, suntem mult prea mari pentru România. Şi când eşti forţat să exporţi, te întâlneşti cu competitori ucrainenei, ruşi, turci, chinezi, indieni şi nici unul din aceştia nu plăteste taxe pe energie. Însă noi le plătim, iar astfel de costuri suplimentare nu le mai putem transfera către cumpărător. De aceea suntem dezamăgiţi de ultima decizie a Guvernului privind certificatele verzi, căci pentru noi impactul acestei decizii este se circa 5 milioane de euro - un impact mare”, a spus Bruno Ribo.
