După ce primarul şi specialişti de la Bucureşti au prezentat în cadrul unei conferinţe concluziile unui studiu elaborat la comanda municipalităţii legat de cauzele şi împrejurările producerii „falezogaurei” de la Esplanada de la Elice, specialiştii atrăgând atenţia şi asupra tasărilor şi crăpăturilor în asfalt care au apărut în anumite locuri pe Faleza Superioară a Dunării, ieri a venit rândul reprezentanţilor Asociaţiei „Galaţi, oraşul meu” să propună spre dezbatere rezultatele unui studiu de expertiză efectuat pe întreaga Faleză a Dunării, la comanda fostului primar Dumitru Nicolae, şi care a avut la bază documente puse la dispoziţie de Proiect SA. Studiul care a fost elaborat acum trei ani vizează fenomenul de tasare a Falezei Superioare a Dunării, dar şi lucrările de consolidare care ar trebui realizate, iar un rezumat al acestui studiu a fost făcut de către câţiva dintre autorii lui - prof.dr.ing. Eugen Luca, conf.dr.ing. Victor Dumitrescu, ambii din Bucureşti -, celălalt autor al studiului, prof.dr.ing. Octavian Coşovliu neputând fi prezent la întâlnire din motive medicale.
Eugen Luca a făcut o prezentare sumară a studiului elaborat în anul 2012 la comanda Primăriei Galaţi, atrăgând atenţia asupra calităţii solului, care este alcătuit din loess, un material care se îmbibă cu apă, şi asupra infiltraţiilor care pot apărea în urma unor obstacole pe care apele le întâmpină în drumul lor. Profesorul consideră că ar trebui luate măsuri de prevenire a apariţiei unor incidente, cum ar fi efectuarea unui sistem de drenaj aproape de partea superioară a taluzului, existând o tehnologie existentă în acest sens în ţară (introducerea unui tub în pământ), lucrările urmând să fie realizate „nemţeşte". Ar fi necesar să se facă şi o rigolă care să colecteze apele pluviale, aceste două lucrări fiind doar măsuri de prevenire a producerii unor incidente, soluţia consolidării fiind un alt subiect.
Prezent la dezbatere, conf.dr.ing. Manole Şerbulea, unul dintre autorii studiului, a spus că este de acord în principal cu cele spuse de profesorul Luca, însă a ţinut să sublinieze faptul că lucrurile stau mai rău, exemplificând faptul că în zona cuprinsă între biserica de pe malul superior al Dunării şi Grădina Botanică au loc deplasări prin forfecare ale terenului, care ar trebui tratate cu cea mai mare atenţie. Acesta a atras atenţia asupra deplasărilor existente, care pot fi văzute în crăpăturile apărute în unele locuri de pe Faleza Superioară. Victor Dumitrescu a spus că, în ceea ce priveşte consolidarea falezei, o posibilitate ar fi aceea de a folosi coloane (piloţi) de beton armat la baza taluzului. Un punct de vedere interesant l-a avut şi Emil Popa, pe marginea căruia vom reveni.
