Primăria municipiului Galaţi a organizat joi conferinţa de încheiere a Centrului Comunitar de Servicii Sociale din str. Ştiinţei nr. 26, un obiectiv realizat prin POR. Iniţial, proiectul ar fi trebuit să beneficieze de o finanţare nerambursabilă de 98% din suma totală a proiectului - 12,65 milioane de lei, însă, în final, de la Uniunea Europeană s-au cheltuit doar 4,46 milioane de lei, restul de aproape 5 milioane de lei până la totalul lucrărilor realizate efectiv (12,65 milioane lei a fost suma stabilită iniţial a fi maximul de cheltuieli, dar după încheierea lucrărilor s-a constatat că în total s-au cheltuit 9,45 milioane de lei). Motivul diferenţelor de bani de la UE este legat de faptul că lucrările de realizare a centrului au întârziat (termenul de finalizare era 17 decembrie 2015, iar ele s-au terminat abia luna trecută), iar UE are o condiţie de la care nu abdică – ce nu se finalizează la timp nu se decontează. Pentru a nu rămâne cu centrul doar pe jumătate construit, fosta administraţie, condusă de Marius Stan, a decis, în decembrie 2015, să aloce de la bugetul local circa 5 milioane de lei. Astfel, deşi iniţial cofinanţarea din partea Primăriei la acest proiect era de doar 2%, (maxim 253.000 de lei), până la urmă municipalitatea a dat de 20 de ori mai mult.
Cu banii cheltuiţi – 9,45 milioane de lei – s-a realizat un centru social care poate fi comparat cu uşurinţă cu orice hotel de lux. Clădirea a fost ridicată pe locul unui fost atelier-şcoală de pe str. Ştiinţei 26, imobilul având acum 3 etaje şi în total 30 de dormitoare. Condiţiile de cazare sunt excelente: câte două paturi, tâmplăria este din lemn stratificat iar încuietorile sunt din alamă, parchet de cea mai bună calitate pe jos, uşi din termopan la intrare şi de aluminiu la baie, gresie, faianţă pe holuri şi în băi, mobilierul din lemn natural, scaunele acoperite cu piele ecologică, la fel şi o minicanapea care se află în fiecare dormitor. Cele 30 de camere – cu dimensiuni între 27 şi 33 de metri pătraţi - de 2-3 ori mai mari decât camerele prevăzute prin norme europene! – sunt dotate şi aranjate aşa cum foarte mulţi gălăţeni nu au acasă şi sunt destinate persoanelor cu vârste de 18 până la 35 de ani aflate în situaţii deosebite: tineri care au fost crescuţi în centre de plasament, mame tinere, victime ale violenţei domestice, foşti deţinuţi nesprijiniţi de propriile familii, romi, beneficiari de venit minim garant etc. Totuşi, aceştia nu se pot bucura de condiţiile de cinci stele ale centrului decât timp de un an, fiind vorba despre un adăpost temporar. Desigur, există posibilitatea prelungirii.
“Având în vedere că este ca un adevărat palat, mă gândesc, totuşi, dacă beneficiarii acestui centru vor reuşi să păstreze aceste investiţii şi să nu le distrugă... Ar fi păcat, mai ales că aici condiţiile sunt mult mai bune decât la mulţi dintre noi acasă! Vă dau numai exemplul centrului de bătrâni de pe Războieni, care în curând nu va mai putea funcţiona, căci nu se mai încadrează în normele europene de cazare, aşa că va trebui să mutăm acei bătrâni într-un fost cămin şcolar, în nişte condiţii mult mai rele decât aici. Să vă mai dau exemplul locuinţelor sociale amenajate de fosta administraţie locală în Micro 17, cele cu camerele care au ferestrele pe holul blocului. Acolo suprafeţele camerelor sunt de 3-4 ori mai mici decât cele de aici...”, a spus viceprimarul Picu Roman, prezent la închiderea proiectului.
Centrul mai îndeplineşte şi alte scopuri decât cel de adăpost temporar – prin acest proiect, au fost organizate cursuri de consiliere şi orientare profesională pentru 14 persoane, din care patru vor fi angajate la centru, şi alte 120 de persoane au fost, de asemenea, consiliate şi îndrumate.
Din păcate, nici acum centrul de cinci stele nu este funcţional. Centrul nu are încă apă curentă, iar la bucătăria, spaţioasă şi bine dotată, de la parter, nu se poate găti nimic, deoarece nici acum nu s-a făcut branşamentul la gaze naturale – lucruri care, spune constructorul, “pică” în sarcina Primăriei. În plus, nu există un contract de telefonie şi internet – sistemul antiincendiu impunând şi un astfel de contract, pentru alarmarea telefonică a pompierilor, în caz de incendiu. În aceste condiţii, dacă aceste probleme nu vor fi puse la punct cât de curând, municipalitatea ar putea pierde chiar şi mica finanţare de la UE de care a beneficiat până acum.
