La praznicul „Intrării în Biserică a Maicii Domnului“, istorica biserică „Vovidenia“ din centrul oraşului Galaţi, şi-a sărbătorit hramul.
Parte integrantă a manifestărilor spirituale organizate de Arhiepiscopia Dunării de Jos în luna noiembrie, cu prilejul cinstirii Sfântului Apostol Andrei, sărbătoarea a debutat în ajun prin săvârşirea slujbei de priveghere. În ziua praznicului, Sfânta Liturghie a fost oficiată de către Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa rugătoare a numeroşi credincioşi din urbea gălăţeană, profesori şi oameni de cultură.
La momentul liturgic cuvenit, mulţi copii şi credincioşi prezenţi au fost împărtăşiţi cu Sfintele Taine. La chinonic, mai mulţi tineri elevi din parohie au interpretat cântări corale închinate Maicii Domnului. La slujbă au participat şi persoane hipoacuzice, pentru care Sf. Liturghie a fost transpusă în limbaj mimico-gestual de către diaconul Constantin Căuş. Ca în fiecare an, o parte din elevii Liceului de Artă „Dimitrie Cuclin“ şi ai Şcolii Gimnaziale Nr. 25 din Galaţi au participat la Sfânta Liturghie, însoţiţi de cadrele didactice. Cu acest prilej, elevi din clasele gimnaziale de la Liceul de Arte au prezentat icoanele pictate de ei în cadrul cercului de pictură organizat de parohie, iar Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian i-a binecuvântat şi le-a oferit daruri. Totodată, ierarhul a oferit daruri şi persoanelor cu dizabilităţi.
Evenimentul s-a încheiat cu tradiţionala agapă frăţească, membrii Consiliului şi Comitetului parohial pregătind pachete cu alimente pentru toţi credincioşii prezenţi, dar şi pentru cei bolnavi, nedeplasabili, aflaţi în evidenţele speciale ale parohiei.
Un lăcaş de cult cu tradiţie
Biserica „Vovidenia“ ocupă un loc aparte în istoria oraşului Galaţi, întrucât aici deputaţii unionişti de la 1859, împreună cu viitorul domnitor Al. I. Cuza (pe atunci, pârcălab de Galaţi) şi Costache Negri, au depus jurământ că vor fi credincioşi cererilor celor care i-au ales pentru a înfăptui Unirea. Biserica, ctitorită de banul Ion Cârja este construită în plan triconc cu elemente arhitecturale şi decorative specifice arhitecturii religioase moldoveneşti. Pronaosul este acoperit cu o boltă în leagăn, iar naosul este acoperit de turla Pantocratorului, care se micşorează treptat prin arce dublou. A fost sfinţită în anul 1790 de către protopopul G. Avram. În timpul revoluţiei lui Tudor Vladimirescu din anul 1821, biserica a fost arsă de către turci, împreună cu alte sfinte lăcaşuri din Galaţi. A fost nevoie urgentă de reparaţii, iar după ample lucrări de restaurare, va fi resfinţită în anul 1823 de către Episcopul Gherasim Clipa al Romanului.
Până în anul 1863, biserica „Vovidenia“ a servit drept catedrală pentru oraşului Galaţi. În anul 1863, domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi doamna Elena Cuza au participat la slujba de Paşti la biserica „Vovidenia“. De asemenea, în data de 2 mai 1865, în prezenţa familiei domnitorului, doamna Sultana Cuza, mama domnitorului Al I Cuza, este înhumată în curtea bisericii. Abia în luna mai 1873, osemintele sale vor fi strămutate la domeniul Ruginoasa. În perioada 1951-1952 biserica a fost consolidată cu stâlpi şi centuri din beton, ca urmare a degradărilor provocate de cutremurul din anul 1977, iar în 1986 a fost refăcută turla.
