Pe Adrian Titieni, cel care a primit premiul pentru cel mai bun rol secundar în spectacolul "Şi negru şi alb şi gri" al Teatrului Metropolis din Bucureşti în cadrul Festivalului de Comedie Galaţi 2017, îl ştiu dintr-o poveste de viaţă... şi deşi pare să nu se simtă confortabil atunci când vorbeşte despre el, e amuzant şi seducator în acelaşi timp, mai ales când vorbeşte de descoperirea de sine. Are un CV impresionant în teatru şi film, mult premiat, aplaudat şi iubit … şi e seducător şi minunat în familie. Spune despre copiii lui că i-ar place să-i vadă într-o zonă de autonomie şi echilibru, iar el să nu îmbătrânească urât, să-i ţină Dumnezeu mintea ancorată în realitate. O radiografie a traseului său ne arată că provocările din viaţă n-au fost uşor de biruit. Teatrul a fost pentru el nu o meserie, ci o meserie şi pasiune. “Nu înseamnă efort, nu înseamnă oboseală, înseamnă o pasiune care şi-a găsit cadrul. Mă bucur că am putut să ajung să-mi practic profesia, nu ştiu cât de bine o fac, dar cert este că îmi face o mare şi deosebită plăcere. Eu cu publicul sunt într-o relaţie de complementaritate, de simbioză, este un act de comunicare important. Eu mă strădui să fac cât mai bine ceea ce ştiu şi ceea ce pot în relaţia cu regizorul, dramaturgul, scenograful şi toţi reprezentanţii actelor sincretice care fac parte din această ecuaţie, fără îndoială pentru public. Este un lucru pe care l-am ales, mi s-a potrivit şi mă bucur că am reuşit să-l fac”, spune actorul Adrian Titieni. Îşi propune să sufle în pânzele unei vieţi normale, plină de convieţuire şi respect. Şi reuşeşte. Şi ne-a dovedit şi în festival. Şi pentru că l-am văzut recent şi în filmul "Ana, mon amour" ce mai e de zis, decât … mulţumim Maestre.
