Îmbunătăţirea accesului la educaţie al elevilor care provin din medii defavorizate, cu risc mare de neparticipare şcolară, eşec şcolar şi abandon este o prioritate a politicii educaţionale naţionale şi evident şi a politicii educaţionale a Inspectoratului Şcolar Judeţean Galaţi, potrivit recentei informări făcute de conducerea instituţiei în Comisia de Dialog Social, de la Prefectură. Din păcate, banii alocaţi în acest sens sunt insuficenţi.
Problematica copiilor cu CES (Cerinţe Educaţionale Speciale) este una specifică, inclusă în politicile educaţionale care se referă la procesul de incluziune, după cum a afirmat reprezentantul ISJ Galaţi. Pentru elevii cu CES integraţi în unităţi de învăţământ de masă se asigură servicii educaţionale prin profesori itineranţi şi de sprijin pe durata învăţământului preşcolar dar şi pe întreaga perioadă a şcolarizării.
În judeţul Galaţi există în acest moment 1.334 de copii care au certificat de handicap cu grad mediu, grav şi accentuat şi 66 de copii care au grad uşor de handicap, fapt confirmat prin deciza Comisiei Judeţene pentru Protecţia Copilului. Şi avem aici, pentru grupa de vârstă 3-6 ani, 3 copii, pentru grupa de vârstă 7-13 ani, un număr de 53 de copii, iar pentru grupa de vârstă 14-18 ani, 10 copii sunt înregistraţi. Instituţiile de învăţământ implicate în asigurarea serviciilor educaţionale sunt şcolile speciale dar şi şcoli de masă integratoare. Totodată, sprijin pentru educaţia acestor elevi acordă şi Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă precum şi Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională(CJRAE).
Serviciile educaţionale destinate acestora sunt slab finanţate
În urma evaluărilor Serviciului de Evaluare şi Orientare Şcolară şi Profesională din cadrul CJRAE, 894 de copii cu cerinţe educaţionale speciale au fost integraţi într-o formă de învăţământ. Dintre aceştia, 30 de elevi sunt şcolarizaţi la domiciliu, alţi 330 de copii sunt elevi în învăţământul de masă (primind sprjin psihopedagogic calificat dar şi ajutor pentru adaptare curriculară) şi 533 de elevi sunt şcolarizaţi în învăţământul special şi beneficiază de terapii specifice. Aceşti elevi beneficiază şi de un Certificat de Orientare Şcolară şi Profesională emis de comisia de profil.
Cum era de aşteptat, subfinanţarea sitemului educaţional, după cum s-a argumentat în informarea ISJ Galaţi, a dus şi la restricţiile de personal în domeniul asigurării educaţiei copiilor cu CES. Conform legislaţiei în vigoare, aceşti elevi au recomandarea de a avea un profesor de sprijin, dar numai un sfert dintre copii şcolarizaţi beneficiază de acest drept. Estimările IŞJ pentru anul şcolar 2014-2015 arată că la nivelul judeţului Galaţi numărul total de norme (posturi) finanţate pentru învăţământul special şi cel integrat, de doar 396 de posturi, este insuficient. "Există un necesar de suplimentare pentru 32 de norme de profesori de sprijin şi de minim 6 norme de profesori logopezi" reiese în urma analize făcute la nivel judeţean.
Totodată, prin informarea publică, privind situaţia copiilor cu CES, se trage şi un semnal de alarmă pentru luarea măsurilor potrivite printr-un efort comun al instituţiilor implicate. Astfel, la nivelul Direcţiei Generale de Asistenţă Socală şi Protecţia Copilului Galaţi s-a identificat o serie de probleme deosebite: în acest moment numărul elevilor cu CES integraţi în şcoala de masă este mare. Dotările adecvate necesare în lucrul cu elevii cu CES sunt la un nivel scăzut, totuşi. În acelaşi timp, se înregistrează un raport dezechilibrat între numărul copiilor cu CES şi numărul personalului de sprijin. Chiar şi aşa, s-a constatat şi atitudinea reticentă a unor cadre didactice faţă de persoanele cu dizabilităţi. Acest fapt se poate pune pe seama rezistenţei la schimbare şi a mentalităţilor sociale. Este luată în calcul şi rata crescută a abandonului şcolar din mediile defavorizate social. Pentru înţelegerea modului de abordare trebie, însă, avut în vedere şi mediul social de provenienţă al elevilor cu CES (nivel de educaţie al părinţilor, climatul familial, interesul părinţilor pentru educaţie), dar şi existenţa redusă a strategiilor didactice adaptate specificului activităţii elevilor cu CES, care să susţină o abordare individualizată a demersurilor educaţionale.
