Inteligenţa artificială a devenit un element esenţial în viaţa academică a studenţilor britanici, fiind folosită pe scară largă pentru învăţare şi susţinerea examenelor. Un raport recent al Higher Education Policy Institute (HEPI) evidenţiază creşterea accelerată a utilizării AI în universităţi şi ridică întrebări despre impactul său asupra educaţiei şi evaluărilor academice.
Potrivit studiului HEPI realizat în decembrie 2024, 92% dintre studenţii din Marea Britanie au apelat la inteligenţa artificială generativă, cum ar fi ChatGPT, pentru a-şi sprijini studiile, iar 88% au utilizat aceste unelte inclusiv pentru examene. Evoluţia este semnificativă faţă de februarie 2024, când doar 66% dintre studenţi declarau că folosesc AI pentru studiu şi 53% pentru evaluări.
Printre principalele motive invocate de studenţi se numără economisirea timpului, îmbunătăţirea calităţii lucrărilor şi accesul rapid la informaţii. AI este mai apreciată de studenţii din domeniile STEM şi de cei cu situaţie financiară mai bună, în timp ce femeile şi studenţii mai tineri manifestă mai multe reţineri. Pe de altă parte, preocupările legate de utilizarea AI includ riscul de a fi acuzaţi de trişare, posibilitatea obţinerii unor informaţii eronate şi tendinţa AI de a oferi răspunsuri părtinitoare.
Universităţile britanice au început să răspundă acestor schimbări prin adaptarea politicilor educaţionale. Conform raportului, 80% dintre studenţi consideră că instituţia lor are reguli clare privind utilizarea AI, iar 76% cred că universităţile sunt capabile să detecteze utilizarea acestei tehnologii în lucrările academice. Totodată, 42% dintre studenţi sunt de părere că profesorii lor sunt bine pregătiţi pentru a gestiona impactul AI asupra educaţiei, un progres semnificativ faţă de 18% în anul precedent.
Pe măsură ce utilizarea inteligenţei artificiale se extinde rapid, universităţile trebuie să găsească un echilibru între integrarea acesteia în procesul educaţional şi menţinerea integrităţii academice. Creşterea utilizării AI pentru examene sugerează că metodele tradiţionale de evaluare ar putea deveni ineficiente, necesitând o regândire a modului în care studenţii sunt testaţi.
Deşi AI oferă beneficii incontestabile, precum accesibilitatea informaţiilor şi optimizarea învăţării, există şi riscuri, cum ar fi dependenţa excesivă de tehnologie şi diminuarea gândirii critice. În acest context, universităţile trebuie să implementeze politici clare care să permită utilizarea AI ca un instrument educaţional valoros, fără a afecta procesul de învăţare. Dacă această tendinţă continuă, AI ar putea deveni, în câţiva ani, un standard în educaţia universitară, transformând fundamental metodele de predare şi evaluare.
