Tehnologia deepfake devine un instrument tot mai puternic de manipulare a informaţiei şi prezintă riscuri majore pentru securitatea cibernetică şi încrederea publicului în sursele de informare. Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) atrage atenţia asupra utilizării acestui tip de tehnologie în România, unde a fost implicată în fraude financiare şi campanii de dezinformare.
Mihai Rotariu, manager în cadrul DNSC, explică faptul că deepfake-urile sunt folosite tot mai frecvent în atacuri informatice şi în răspândirea de fake news. În ultimul an, România a fost martora unor videoclipuri deepfake în care personalităţi publice păreau să promoveze scheme financiare frauduloase, cum ar fi „programele naţionale de îmbogăţire”. Aceste videoclipuri au fost distribuite pe reţelele sociale şi ar putea fi folosite şi pentru influenţarea proceselor electorale. De asemenea, au apărut deepfake-uri cu personaje istorice, cum ar fi Nicolae Iorga, în care acesta părea să susţină un candidat la alegerile prezidenţiale, subminând astfel încrederea publicului şi risipind integritatea procesului democratic.
Rotariu subliniază faptul că deepfake-urile pot afecta grav încrederea populaţiei în sursele de informare. Pe măsură ce aceste videoclipuri devin tot mai greu de deosebit de conţinutul real, oamenii devin mai sceptici şi mai vulnerabili la manipulare. Deşi nu există încă metode infailibile de detectare a deepfake-urilor, utilizatorii trebuie să fie conştienţi de riscuri şi să îşi verifice întotdeauna sursele de informare.
În prezent, nu există un sistem automatizat care să identifice în mod eficient deepfake-urile, însă cercetătorii lucrează la dezvoltarea unor soluţii pentru a detecta manipulările video şi audio. Până atunci, DNSC recomandă utilizatorilor să fie atenţi la detalii suspecte în videoclipuri, precum expresii faciale neobişnuite sau mişcări nenaturale ale buzelor.
Pentru a combate răspândirea dezinformării prin deepfake, DNSC sugerează mai multe măsuri de prevenire: raportarea conţinutului suspect către platformele sociale, verificarea surselor înainte de a distribui informaţii şi evitarea site-urilor dubioase care promit câştiguri rapide sau investiţii sigure. În plus, educaţia digitală joacă un rol esenţial în înţelegerea riscurilor şi în identificarea manipulărilor online.
În caz de fraudă bazată pe deepfake, utilizatorii trebuie să anunţe imediat banca pentru a bloca tranzacţiile frauduloase şi să raporteze incidentul la autorităţile competente, inclusiv la DNSC. Tehnologia deepfake reprezintă o ameninţare reală şi necesită măsuri urgente pentru a proteja utilizatorii de internet din România. Colaborarea între instituţiile de securitate cibernetică şi utilizatori este esenţială pentru menţinerea unui mediu online sigur şi transparent.
