Inteligenţa artificială (AI) nu numai că generează îngrijorări în ceea ce priveşte locurile de muncă şi drepturile omului, dar riscă să aibă şi un impact uriaş asupra mediului înconjurător, informează ANSA.
Experţii din acest domeniu estimează că cererea de AI va duce la o creştere a extracţiei de apă subterană sau de suprafaţă ce va fi cuprinsă între 4,2 miliarde şi 6,6 miliarde de metri cubi până în 2027.
Aceasta reprezintă aproximativ jumătate din cantitatea consumată de Regatul Unit în fiecare an.
În plus, dezvoltarea explozivă a inteligenţei artificiale generative ar putea creşte şi mai mult cererea de energie şi de apă.
Problema constă în aşa-numitele modele lingvistice mari, care se află în centrul noii tehnologii AI şi care sunt capabile să proceseze cantităţi mari de date textuale, numerice şi de altă natură.
Pentru a funcţiona, aceste modele necesită cantităţi uriaşe de putere de calcul şi folosirea unor ferme de servere care utilizează apă răcită, din care o parte poate fi refolosită, pentru a răci echipamentele prin absorbţia căldurii din aer.
Financial Times a raportat că, în 2022, utilizarea tot mai mare a centrelor de date a dus la o creştere a consumului de apă cu 34% pentru Microsoft, cu 22% pentru Google şi cu 3% pentru Meta.
În total, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie, centrele de date, de criptomonede şi de inteligenţă artificială au reprezentat aproape două procente din cererea globală de energie electrică în 2022.
Această cifră s-ar putea dubla până în 2026, ajungând aproape la consumul de energie electrică al Japoniei.
Sam Altman, părintele ChatGPT, a tras un semnal de alarmă în cadrul reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos, afirmând că este nevoie de o descoperire majoră în domeniul energiei pentru a alimenta viitoarea inteligenţă artificială.
CEO-ul OpenAI a mai spus, totuşi, că această descoperire ar trebui să fie alimentată din surse de energie prietenoase cu clima, cum ar fi fuziunea nucleară sau o energie solară mai ieftină, notează Agerpres.
