În ultimii doi ani, în municipiul Galaţi au apărut tot mai multe zone în care devine vizibil fenomenul de tasare a solului, o problemă serioasă pentru administraţia publică locală. În ciuda eforturilor Primăriei de a rezolva această situaţie - prin alocarea de fonduri pentru realizarea unor studii, în baza cărora să poată, apoi, să se intervină eficient -, ritmul din ce în ce mai accelerat de tasare a solului din Galaţi face ca lupta municipalităţii cu surpările să fie una inegală.
Exemple de tasări sunt întâlnite de gălăţeni la tot pasul: groapa de la Elice, căreia i-a urmat, apoi, surparea de pe Faleza Inferioară, denivelările de pe strada Aurel Vlaicu (arteră reparată de nenumărate ori, din cauza avariilor la conductele subterane de canalizare), tasarea imensă de pe strada Stadionului – situaţie nerezolvată de mai bine de jumătate de an, care afectează şi Liceul cu Program Sportiv, plus Faleza Superioară, unde tasările din diverse zone (Fructul Soarelui, vizavi de Hotel Vega etc.) au provocat chiar surparea gardului de protecţie, din metal.
Soluţiile propuse - proiecte şi studii
În proiectul de buget pentru anul 2015, care va fi supus joi aprobării CL, există o sumă de un milion de lei, alocată pentru un alt studiu privind fenomenul de tasare din oraş, a anunţat, recent, city managerul oraşului, Aurel Vlaicu. Dar milionul de lei nu reprezintă prima sumă de bani alocată de municipalitate pentru această problemă a oraşului.
În toamna trecută, Primăria Galaţi a cheltuit 347.000 de lei pe un studiu efectuat de Academia Română, studiu în urma căruia specialiştii au explicat doar cauzele producerii tasării de la Elice. Totuşi, proiectul nu a oferit şi soluţii de consolidare a solului. Profesorii universitari care au realizat studiul strict privind groapa de la Elice au explicat că, pentru a avea o imagine de ansamblu a oraşului, ar trebui ca Primăria să finanţeze un studiu general, care să includă şi o hartă a apelor subterane – posibile cauze ale producerii fenomenului de tasare. Tot cu acea ocazie, primarul Marius Stan a spus că există un proiect de consolidare a falezei, dar realizabil doar cu sprijinul UE, având în vedere că lucrările sunt estimate la 100 de milioane de euro, o sumă pentru obţinerea căreia ar fi necesare şi alte studii tehnice, cel realizat de Academia Română fiind doar începutul.
Tasarea de pe Brăilei ar putea ajunge la dimensiunea celei de pe Faleză!
În urmă cu doar două săptămâni, trecătorii au observat pe strada Brăilei, vizavi de Agenţia CFR, cum asfaltul de pe trotuar se surpă. În ciuda intervenţiei echipelor de la Primărie, care au astupat, la câteva zile după aceea, groapa, punând inclusiv bitum deasupra, fenomenul de tasare s-a repetat, de această dată cu mai mare putere. Din nou zona a fost împrejmuită, după care angajaţii Primăriei au astupat groapa. Deşi localnicii din zonă au impresia că se realizează doar lucrări de mântuială, intervenţia nu este una definitivă, a explicat purtătorul de cuvânt al Primăriei, Emanuela Turcu: „Tasările sunt în monitorizare, este vorba despre un accident de sol. Am executat lucrări de readucere a solului la forma iniţială, însă lucrarea nu e definitivă, se monitorizează zona, având semnale că vor fi şi alte surpări în zonă!”.
De reţinut este faptul că zona în care pământul fuge de sub picioare nu este străbătută de nicio conductă de apă potabilă sau de canalizare, fapt care determină specialiştii Primăriei să considere că acolo este vorba despre o tasare care ar putea căpăta proporţii (chiar comparabile gropii de pe Faleză). Se presupune că zona – cunoscută, înainte de construcţia blocurilor drept un cartier cu case vechi, cu beciuri şi pivniţe adânci – nu a fost bine pregătită din punct de vedere al rezistenţei solului, iar în zeci de ani izvoarele naturale ori scurgerile de apă pluvială au săpat pământul, care s-a prăbuşit în fostele beciuri, provocând ceea ce se vede astăzi la suprafaţă.
