Evenimentul a fost găzduit pe parcursul acestui weekend în Piaţa Centrală a urbei noastre. După festivitatea din hala pentru legume şi fructe, la care au participat oficialităţile, gălăţenii s-au oprit să analizeze exponatele. Standurile erau frumos amenajate, fiecare încercând să aibă o expunere cât mai atractivă pentru cumpărători. Şi dacă unii au compensat o gamă ceva mai redusă de produse prin muzică populară şi tinere îmbrăcate în costume populare ce animau atmosfea în acordurile folclorice, alţii au preferat să îşi întâmpine potenţialii clienţi cu o varietate largă de produse care îmbiau în primă fază prin aspectul frumos. De la fructe şi legume, carne şi preparate din carne, produse de panificaţie şi apicole, acestea arătau îmbietor prin culoare, prospeţime, arome. Deci la aspect şi prezentare nu au existat dezamăgiri.
Cu toate acestea, gospodinele s-au arătat descumpănite de preţurile mari la fructe şi legume. Una dintre acestea ne-a declarat că obişnuieşte să vină des în Piaţa Centrală, în defavoarea pieţei din cartierul în care locuieşte, în special pentru fructe, al căror preţ este mult mai bun. Dar a comentat că a realizat faptul că în perioada târgului preţurile au crescut faţă de obicei: „Încă înainte de a vedea preţurile mi-am dat seama că piaţa e mai scumpă astăzi (vineri 1 octombrie - n.r.) pentru că oamenii aveau sacoşele goale”. O alta şi-a exprimat la rândul său dezamăgirea privind preţurile: „Am venit pentru că au făcut atâta tam-tam: „Veniţi la Târgul de toamnă!” Dar ce preţuri au! Ieri kilogramul de castraveţi era 9.000 (0,90 lei) iar astăzi costă 20.000 (2 lei)”.
După ce s-au obişnuit cu dimensiunea preţurilor, oamenii au decis totuşi să cumpere, iar la unele dintre standuri erau chiar formate cozi.
În afara halelor exista un adevărat furnicar de oameni. La standurile unde se vindea peşte proaspăt cumpărătorii se opriseră pentru aprovizionare. Alţii se lăsau îmbiaţi de micii şi pastrama care se vindeau în mai multe locaţii, în timp ce ascultau şi urmăreau evoluţia artiştilor de la ansamblul „Doina Covurluiului” din cadrul Centrului Cultural „Dunărea de Jos”. Şi în celelalte zile ale târgului a fost frumos. Nicio diferenţă faţă de prima zi, în sensul că marfă era, preţurile nu se schimbaseră decât pe ici, pe colo, iar lumea încă se mai îmbulzea.
Aşa că, una peste alta, târgul a oferit pentru fiecare ceea ce a dorit să vadă, în funcţie de starea de spirit pe care o avea: prosperitatea unei recolte bune prin produse frumoase, proaspete şi de bună calitate, preţuri mari, prilej de petrecut vremea cu prietenii, bucurie, recreere şi spectacol, agitaţie şi fum ori festivism.
Cu toate acestea, gospodinele s-au arătat descumpănite de preţurile mari la fructe şi legume. Una dintre acestea ne-a declarat că obişnuieşte să vină des în Piaţa Centrală, în defavoarea pieţei din cartierul în care locuieşte, în special pentru fructe, al căror preţ este mult mai bun. Dar a comentat că a realizat faptul că în perioada târgului preţurile au crescut faţă de obicei: „Încă înainte de a vedea preţurile mi-am dat seama că piaţa e mai scumpă astăzi (vineri 1 octombrie - n.r.) pentru că oamenii aveau sacoşele goale”. O alta şi-a exprimat la rândul său dezamăgirea privind preţurile: „Am venit pentru că au făcut atâta tam-tam: „Veniţi la Târgul de toamnă!” Dar ce preţuri au! Ieri kilogramul de castraveţi era 9.000 (0,90 lei) iar astăzi costă 20.000 (2 lei)”.
După ce s-au obişnuit cu dimensiunea preţurilor, oamenii au decis totuşi să cumpere, iar la unele dintre standuri erau chiar formate cozi.
În afara halelor exista un adevărat furnicar de oameni. La standurile unde se vindea peşte proaspăt cumpărătorii se opriseră pentru aprovizionare. Alţii se lăsau îmbiaţi de micii şi pastrama care se vindeau în mai multe locaţii, în timp ce ascultau şi urmăreau evoluţia artiştilor de la ansamblul „Doina Covurluiului” din cadrul Centrului Cultural „Dunărea de Jos”. Şi în celelalte zile ale târgului a fost frumos. Nicio diferenţă faţă de prima zi, în sensul că marfă era, preţurile nu se schimbaseră decât pe ici, pe colo, iar lumea încă se mai îmbulzea.
Aşa că, una peste alta, târgul a oferit pentru fiecare ceea ce a dorit să vadă, în funcţie de starea de spirit pe care o avea: prosperitatea unei recolte bune prin produse frumoase, proaspete şi de bună calitate, preţuri mari, prilej de petrecut vremea cu prietenii, bucurie, recreere şi spectacol, agitaţie şi fum ori festivism.
