În ediţiile anterioare ale ziarului prezentam dezaprobarea a trei parlamentari ai opoziţiei privind regionalizarea României. De această dată expunem ideile pro. Dincolo de lupta ideilor politice, noua modificare are şi alte consecinţe.
Regionalizare instant
Deputatul PDL Mircea Toader a susţinut adoptarea noii împărţiri administrativ-teritoriale a României în cea mai mare viteză – la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare va fi gata proiectul legii, pe care PDL, UDMR şi UNPR îl vor dezbate, pentru ca apoi acesta să fie adoptat cât mai repede, în sesiunea parlamentară viitoare. Liderul grupului parlamentar PDL din Camera Deputaţilor consideră că va exista timpul fizic necesar pentru ca până la viitoarele alegeri noile judeţe să funcţioneze. Toader a susţinut megajudeţele cu argumentul realizării unor master-planuri de dezvoltare, eliminarea birocraţiei şi diminuarea aparatului funcţionarilor publici. Cei care vor ieşi din sistem au soluţia intrării în alte structuri administrative (unde? - n.r.) ori în privat. Toader consideră că actualele agenţii judeţene (de şomaj, pensii, sănătate etc.) vor putea fi preluate de primării.
Regionalizare în etape
Liberalii, prin vicepreşedinteleVictor Paul Dobre, pledează pentru o reformă administrativ-teritorială realizată în etape, pe baza unor studii de impact, consultare populară, în funcţie de accepţiunea publică, dar şi în acord cu Uniunea Europeană.
Conflict de idei
Dacă Dobre a criticat modificarea României făcută “pe genunchi”, Toader a criticat viziunea USL-iştilor, prin care aceştia vor să “îi împace pe fiecare”. În accepţiunea lui Toader, menţinerea actualelor judeţe “nu are niciun sens”.
Miza electorală
Dobre a criticat teza megajudeţelor, pe care o apreciază drept strategie PDL pentru câştigarea alegerilor, însă a avertizat că USL va bate actuala coaliţie de guvernare indiferent de numărul judeţelor pe care le va avea România. Liberalul a declarat: ”Face parte din uriaşa manevră pe care o face PDL pentru a complica lucrurile în speranţa că îşi vor conserva poziţiile şi vor supravieţui politic anului 2012. Le transmit că şi într-un judeţ şi 8, 12, 16, 41... tot o să-i batem!”.
Când Galaţi şi Brăila se ceartă, câştigă Constanţa
Mult timp a existat o bătălie între porturile Dunării Martime şi Constanţa, primele fiind pierzătoarele nete. Constanţa s-a dezvoltat deci şi graţie traficului de mărfuri din port. În noua restructurare administrativ teritorială, judeţul nostru este încadrat de unii PDL-işti la “Moldova de Sud-Est”, cu viitorul nume “Constanţa”. Însă Toader a readus pe tapet ideea zonei metropolitane Galaţi-Brăila, dar a admis că pentru alegerea capitalei megajudeţelor va fi luat în considerare oraşul cel mai dezvoltat. Componenţa consiliului megajudeţului va avea reprezentanţi aleşi în funcţie de numărul populaţiei, deci judeţele mai mici vor fi reprezentate de un număr mai mic de consilieri, iar aceştia nu îşi vor putea susţine suficient de bine cauza şi proiectele vechilor judeţe din care provin, căci votul va fi dat oricum pe grupurile politice şi nu pe cele legate de zona de provenienţă. Astfel vom avea marea capitală Constanţa şi nişte oraşe-cătune: Galaţi, Brăila, Focşani, Tulcea, Slobozia...
Veşti proaste aduse de Rusalii
Poziţia liberalilor a fost prezentată la începutul weekend-ului trecut, înaintea mini-vacanţei de Rusalii. Concedierea unor funcţionari şi aducerea României într-o situaţie administrativ-teritorială de vasalitate, în care judeţele componente să se afle la bunul plac al reşedinţei de judeţ, a fost anunţată de Toader în Duminica Rusaliilor. Întrebat cum îşi petrece Rusaliile, Toader a precizat că “acasă”, deşi nu ştia exact când urma să fie aceste serbări creştin-ortodoxe. De Rusalii, Toader aducea veşti proaste ce aveau să stârnească temerea pentru locuri de muncă, orgolii locale, panică în rândul populaţiei şi agitaţie, tocmai în Duminica Rusaliilor. Dar ce legătură au ritualurile religioase cu şomajul, sărăcia individuală şi programarea sărăcirii colective, a unor zone în defavoarea altora?!
Comuniştii au făcut un referendum înainte de modificarea administrativ-teritorială şi, pentru că brăilenii se revoltaseră (în plin comunism se adunaseră să protesteze înarmaţi cu arme albe) fiindcă în fază iniţială Galaţiul ar fi trebuit să includă şi Brăila, printre cele 42 de judeţe, comuniştii l-au inclus pe cel al brăilenilor, cu unul dintre porturile istorice la Dunăre.
