Primăria Galaţi supune dezbaterii publice regulamentul de reabilitare a faţadelor clădirilor din municipiul Galaţi. Regulamentul se referă la lucrările de reabilitare ale faţadelor clădirilor, lucrări ce trebuie realizate obligatoriu de proprietari, în cazul în care degradarea faţadelor pot pune în pericol sănătatea cetăţenilor (prin prăbuşiri). Există însă şi alte cazuri în care, conform legii, proprietarii sunt obligaţi să refacă faţadele clădirilor: „Deţinătorii de orice fel ai clădirilor care, prin nivelul de degradare a anvelopei (sistemul de închidere perimetrală, acoperiş, balcoane, ornamente, etc. pun în pericol sănătatea, viaţa, integritatea fizică şi siguranţa populaţiei şi/sau afectează calitatea mediului înconjurător, a cadrului urban construit şi a spaţiilor publice urbane, în temeiul şi cu respectarea legislaţiei în vigoare privind calitatea în construcţii şi a Legii nr. 153/2011, actualizată, privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural - ambientale a clădirilor, sunt obligaţi ca din proprie iniţiativă să ia măsuri de realizare a lucrărilor de intervenţie pentru reabilitarea structural-arhitecturala a anvelopei clădirilor”, în caz contrar, aceştia urmând să fie notificaţi de Primărie pentru a realiza respectivele lucrări. Totuşi, sunt exceptate de la aplicarea regulamentului clădirile expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic, precum şi clădirile reabilitate termic sau în curs de reabilitare la data intrării în vigoare a regulamentului.
Un regulament cu pretenţii mari faţă de realitatea din oraş
Regulamentul stabileşte „caracteristicile urbanistice, estetice şi arhitecturale, permisivităţi/restricţii pe zone de acţiune prioritară, în ceea ce priveşte intervenţiile de reabilitare a faţadelor clădirilor, astfel încât să se respecte identitatea şi coerenţa zonelor şi integrarea lor armonioasă în ansamblul localităţii”, se mai arată în proiectul supus dezbaterii publice. Regulamentul are însă pretenţii extrem de mari în oraşul în care cel mai mic „deranj” la acest capitol este cel estetic - având blocuri-papagal, colorate în diverse nuanţe, în funcţie de câţi bani a avut fiecare proprietar sau scară de bloc pentru reabilitarea faţadei - iar cazurile grele sunt cele de „autodemolare” a clădirilor aflate în zone protejate (de fapt, clădiri istorice furate cărămidă cu cărămidă de către ţigani, fără ca Poliţia Locală să intervină - practică folosită intens de proprietari care, astfel, sunt scutiţi atât de cheltuielile cât şi de obligaţiile legale - avize, etc - pe care le-ar implica demolarea imobilelor) sau alte cazuri, precum construcţia clădirilor moderne în zone istorice, aşa cum este cazul unei clădiri multi-etajate care se construieşte pe strada Domnească, în zona Parfumul Teilor, locaţie în care, teoretic, potrivit legislaţiei privind protecţia zonelor istorice, nu ar fi trebui să se construiască nimic mai înalt de două etaje, cu condiţia ca imobilul să se încadreze în specificul arhitectural al imobilelor din apropiere.
Zona protejată... doar pe hârtie
De altfel, Galaţiul chiar a adoptat o HCL (nr. 63, din februarie a.c.) în care se stabileşte foarte clar ce fel de lucrări se pot face la clădirile din zonele protejate istoric (strada Domnească fiind una din aceste zone). În total, zonele construite protejate din municipiul Galaţi însumează 174 de hectare, împărţite în 23 de Zone Istorice de Referinţă, incluzând străzi precum Domnească, Mihai Bravu, Al. Ioan Cuza, Ion Creangă, Logofăt Tăutu, Parcul Eminescu, Griviţei, Portului, zonele din jurul Palatului Navigaţiei, spitalelor Elena Doamna, TBC, Militar, colegiului Costache Negri, bisericilor Precista, Mitoc, Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril, dar şi cele din jurul siturilor arheologice din cartierul Dunărea, Barboşi-Galaţi, Cavoul Roman - Oţelarilor D 14-D16.
La toate aceste clădiri nu sunt permise demolarea şi nici măcar lucrări care ar afecta architectural imaginea de ansamblu. Reguli, repetăm, aplicabile doar pe hârtie, căci în realitate situaţia este cu totul alta, iar angajaţii din Primărie nu ar trebui decât să iasă din clădirea în care îşi desfăşoară activitatea şi să se plimbe prin spatele ei, pe strada Al. Ioan Cuza, pentru a vedea cum case istorice sunt furate bucată cu bucată până când cad din picioare...
De altfel, în HCL 63 sunt mai multe exemple de clădiri reabilitate greşit, precum actualul sediu al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate („faţada reabilitată are o culoare stridentă şi elementele decorative sunt marcate printr-un contrast puternic, neadecvat contextului”), Colegiul Al. Ioan Cuza („intervenţie fragmentară”), Casa Robescu (fostul restaurant Bulevard), Casa Balş sau Casa Costache Negri (Camera de Comerţ) – care au fie tâmplărie tip PVC, interzisă în zonele istorice (primele două exemple), fie tâmplărie în culoare stridentă – Camera de Comerţ. Există însă şi exemple pozitive, precum faţada Casei Cuza sau a Bibliotecii V.A. Urechia – reabilitate integral, cu păstrarea elementelor arhitectonice iniţiale şi vopsirea lor în culori discrete.
Proprietarii, obligaţi cu amenzile să refacă faţadele în 12 luni!
Reîntorcându-se la regulamentul propus dezbaterii publice, trebuie spus că de la data la care proprietarul este notificat de Primărie că trebuie să refacă faţada, acesta are la dispoziţie 12 luni pentru a face acest lucru. În caz contrar, proprietarul poate fi sancţionat de Poliţia Locală, conform Legii 153/2011 (art. 31, alin c. şi d.), cu amenzi cuprinse între 2.000 şi 8.000 de lei.
În cazul în care proprietarul notificat respectă cererea Primăriei de a reface/reabilita faţada, Primăria va emite în regim de urgenţă autorizaţiile necesare – certificatul de urbanism şi autorizaţia de construcţie - şi chiar va renunţa la taxa obişnuită. Totodată, fiecare proprietar care va realiza pe propria cheltuială lucrările de refacere a faţadei va putea beneficia de o scutire a impozitului pe o perioadă de trei ani consecutiv – cu condiţia ca suma scutită să nu depăşească cea investită în lucrările de reparaţie .
Cât priveşte culorile cu care se vor vărui clădirile, acestea ar trebui să fie neutre – alb, galben, bej, gri – acceptându-se culori mai „vii” doar în completare şi numai cu avizul arhitectului şef al Primăriei.
Finanţarea acestor lucrări se va asigura doar de către proprietarul clădirii, însă Primăria va putea contribui în anumite cazuri – de pildă, pentru persoanele care fac dovada că realizează venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câştigul salarial mediu net lunar pe economie. Primele clădiri care se vor supune acestui regulament – dacă el va fi aprobat de CL Galaţi – sunt chiar cele incluse în HCL 63-02.2015, cele din zona istorică protejată a oraşului. Din 2017, anual, arhitectul şef al Primăriei Galaţi va stabili o listă cu zonele prioritare de intervenţie şi cu termene specifice de îndeplinire a măsurilor (lucrările de reabilitare).
