Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din Galaţi a devenit în ultimii ani un punct de atracţie pentru studenţii care doresc să-şi pună în practică ideile inovatoare în domeniul produselor alimentare. Studenţii de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din Galaţi reuşesc în fiecare an să câştige cele mai importante premii la concursul Ecotrophelia, cea mai importantă competiţie din România în domeniul alimentar. În acelaşi timp, absolvenţii facultăţii ajung să lucreze la importante firme din domeniul alimentar, în ţară şi peste hotare, chiar şi în Statele Unite ale Americii, ei fiind implicaţi în proiecte care vizează ingineria alimentelor şi dezvoltarea de produse. Care e secretul? Profesorii şi studenţii pun mult suflet, dar dedică şi sute de ore de muncă în cele trei staţii-pilot (de carne, de lapte şi de bere) de la facultate pentru a face lucrurile să se întâmple. Reabilitarea staţiei pilot de carne a început cu mulţi ani în urmă, iar finalizarea acesteia s-a realizat printr-un proiect mare, în valoare de 3,5 milioane de euro, prin care s-a reuşit aducerea acesteia la cerinţele europene.
„Laboratorul nostru câştigă în fiecare an la Ecotrophelia. Aici se fac în primul rând produsele tradiţionale şi laboratorul nostru reuşeşte să realizeze o libertate reală de creaţie. Încercăm să dezvoltăm aptitudinile studenţilor în zona de cercetare-dezvoltare. Fără îndoială, competiţia supremă este cea economică, însă noi îi învăţăm pe studenţi să facă produse bune, sănătoase, corecte. Ce se întâmplă în producţie, odată cu plecarea lor, este altă poveste, însă cineva le-a arătat, în cariera lor, cum trebuie făcute corect. Învăţând să faci corect, vei gândi corect şi atunci produsele pe care le vei realiza vor păstra linia roşie, linia care are grijă de consumator“, a declarat profesorul doctor inginer Petru Alexe, decanul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din Galaţi.
”Practic cu toţii mâncăm. Dar cum mâncăm?”
Cercetările în domeniul alimentar se focalizează mai ales pe produsele noi, mai puţin pe cele tradiţionale, iar explicaţia acestui fenomen este simplă. „Viaţa“ unui produs este relativ scurtă: specialiştii spun că durata medie a rezistenţei unui produs alimentar pe piaţă (timp după care cumpărătorii încep să se sature de el) este de sub şapte ani şi sunt produse care „se uzează“ şi după un an. Astfel, marketingul modern spune că producătorii trebuie să se plieze pe ceea ce solicită consumatorul, în timp ce marketingul tradiţional spune că trebuie să se vândă ceea ce se produce. Profesorii de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din Galaţi merg pe ideea unui marketing modern şi consideră că, prin intermediul educaţiei şi al ştiinţei, poate fi indusă la nivel subliminal în consumator o nevoie viitoare. În momentul în care această nevoie subliminală a prins rădăcini, va fi creat produsul.
„Vrem ca studenţii noştri să ştie să facă, să poată să facă, să înţeleagă să facă. Noi, în domeniul industriei alimentare, avem şansa ca nevoia de diversitate să fie foarte mare, deoarece suntem foarte diferiţi în opţiunile alimentare. Practic cu toţii mâncăm. Dar cum mâncăm?“, spune profesorul Petru Alexe.
Studenţii îşi pot vinde ideile
Produsele create de studenţii de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din Galaţi ajung mai întâi la cantina studenţească din campusul universitar, pentru că legea le interzice să obţină un profit din vânzarea acestora. Ceea ce, în schimb, pot vinde studenţii este „know how“-ul. Laboratorul de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din Galaţi a ajuns atât de cunoscut în ţară, încât producătorii din industria alimentară vin aici pentru a-şi testa produsele, a se instrui sau a verifica dacă ceea ce fac este în regulă. Un alt secret al numeroaselor premii obţinute de studenţii din Galaţi este practica, însă nu vorbim de orice practică. Este vorba de practica introdusă într-un sistem activ, împărţită pe etape săptămânale, care simulează o situaţie similară cu cea din producţie. Responsabilitatea lor creşte pe parcurs, iar în final acest lucru se reflectă în calitatea produselor pe care le-au creat.
Băutură pe bază de zer
Una dintre vedetele laboratorului de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din Galaţi este staţia pilot de lapte, rezultat al unui proiect desfăşurat în perioada 2009-2012. Proiectul nu ar fi prins viaţă fără implicarea profesorului Corneliu Popa, care s-a retras din activitatea didactică, şi a profesoarei Daniela Borda, actualul manager al staţiei. Staţia a fost construită de la zero, având o capacitate de procesare de 400 de litri de lapte pe oră.
„Ne-am dorit să avem o staţie de lapte cât mai modernă, ca să le asigurăm studenţilor accesul la o tehnologie de ultimă generaţie, dar în acelaşi timp să le permită şi capacitatea de a învăţa pas cu pas toate elementele componente“, a spus asistentul universitar doctor inginer Loredana Dumitraşcu.
Una dintre cele mai importante instalaţii din staţia pilot de lapte este cea de pasteurizare, aceasta fiind esenţială în procesul de fabricare a produselor lactate. Instalaţia asigură siguranţa microbiologică a laptelui, iar pasteurizarea se face la 75 de grade Celsius.
Deşi proiectul este abia la început, studenţii care fac practică la staţia de lapte de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din Galaţi au reuşit deja să creeze câteva produse cu care au câştigat şi premii. Este vorba de sana, brânză proaspătă, smântână dulce şi smântână fermentată, brânză, telemea şi unt, iar cel mai inovativ produs este băutura pe bază de zer, căreia i s-a adăugat un piure de fructe.
„Încercăm să promovăm reţetele cât mai naturale şi în acelaşi timp să le arătăm viitorilor studenţi că se pot obţine produse lactate respectând ingredientele necesare, deşi există o presiune foarte mare în piaţă de a obţine brânzeturi cu multe alte adaosuri“, a arătat asistentul universitar Loredana Dumitraşcu.
Doar apă, malţ, hamei şi drojdie
Cel mai nou membru al laboratorului de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor Galaţi este staţia pilot de bere, înfiinţată în 2014 cu finanţare europeană, sub coordonarea profesoarei Daniela Borda. Staţia are o capacitate de 2,5 hectolitri şi este utilizată de studenţi în procesul tehnologic de obţinere a berii, fiind prevăzută cu mai multe tancuri. Într-unul dintre acestea se realizează etapa de plămădire-zaharificare, în care se obţine mustul de malţ, îmbogăţit în zaharuri fermentescibile, în timp ce un alt tanc este utilizat în etapa de fierbere (mustul de malţ este fiert în prezenţa hameiului, care oferă gustul amar al berii). Mustul de malţ este trecut apoi în etapa de fermentare, care se realizează în patru tancuri. Ulterior, berea este supusă unui tratament termic de pasteurizare la 63-65 de grade Celsius, pentru a o conserva.
„Avantajul prezenţei acestei staţii de bere îl constituie faptul că studenţii au şansa de a căpăta o minimă experienţă încă din timpul facultăţii utilizând aceste utilaje pe care le avem în dotare. Studenţii pot crea noi sortimente de bere“, a explicat asistentul universitar doctor inginer Georgiana Horincar. Berea fabricată în staţia pilot de la Galaţi nu are preparate enzimatice şi alte adaosuri, ci doar ingredientele de bază: apă, malţ, hamei şi drojdie. Deşi abia a fost creată, rezultatele staţiei pilot de la Galaţi se văd deja. Mai mulţi studenţi care au absolvit Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor Galaţi lucrează acum la fabrici mari de bere, în timp ce alţii au ales să activeze în industria cărnii sau a laptelui.
Produse din carne inovative
Trei studenţi din cadrul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor Galaţi şi-au adjudecat recent premiul pentru cel mai inovativ produs la Ecotrophelia cu o gamă de produse din carne, în care apa a fost înlocuită cu zer dulce pasteurizat. Neagu Simon (22 de ani), Mihai Cerbu (21 de ani) şi Chirilă Alina Marina (21 de ani) au venit cu ideea creării unor produse care să încorporeze zerul dulce pasteurizat, în dorinţa de a obţine produse din carne de calitate, care să aibă şi un aspect ecoinovativ. Este vorba de cremvurştii de porc şi de parizerul de porc, fiecare având zer integrat în proporţie de 30%. Alţi doi tineri gălăţeni, Cristian Dima şi Andrei Sorin Bolocan, au conceput un produs revoluţionar premiat, salamul dietetic, fiert şi afumat, care combină carnea de vită şi carnea de porc cu proteine miofibrilare din peşte, ulei de porumb nerafinat şi condimente (ulei esenţial de piper negru şi coriandru) microîncapsulate.
